Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Matei 4, 23-25; 5, 1–13 (Fericirile)

Matei 4, 23-25; 5, 1–13 (Fericirile)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia zilei
Data: 22 Iun, 2021

„În vremea aceea a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor. Și s-a dus vestea despre El în toată Siria și aduceau la El pe toți cei ce se aflau în suferințe, fiind cuprinși de multe feluri de boli și de chinuri, pe demonizați, pe lunatici, pe slăbănogi, și El îi vindeca. Și mulțimi multe mergeau după Iisus, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan. Văzând mulțimile, Iisus S-a suit în munte și, așezându-Se, ucenicii Lui au venit la El. Și, deschizându-Și gura, îi învăța, zicând: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți veți fi când, din pricina Mea, vă vor ocărî și vă vor prigoni și, mințind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că așa au prigonit și pe prorocii cei dinainte de voi. Voi sunteți sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai este bună, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.”

Bucurați-vă!... chiar și când sunteți vorbiți de rău

Tertulian, Despre răbdare, VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 3, pp. 190-191

„Dacă va încerca mâna cuiva să ne provoace ne este la îndemână îndemnul Domnului, care zice: Celui ce te lovește peste un obraz, întoarce-i-l și pe celălalt (Matei 5, 39). Să se prăbușească necinstea în fața răbdării tale. Orice lovitură a ei să rămână fără vătămare și fără durere. Cu cât mai mult dezarmezi pe cel mai necinstit suportându-l, cu atât mai mult el va fi lovit de Domnul. Căci va fi lovit de Cel grație Căruia poți suporta. Dacă amărăciunea limbii va fi gata să izbucnească în fața ocărilor și insultelor, gândește-te la cuvintele: Când vă vor vorbi de rău, bucurați-vă (Matei 5, 12). Domnul Însuși în lege este vorbit de rău și totuși e singur binecuvântat. Așadar, dacă suntem servii Domnului, să-L urmăm și să răbdăm cuvintele de rău, ca să putem fi binecuvântați. Dacă voi asculta fără liniște sufletească vreun cuvânt jignitor sau nesocotit împotriva mea, prin forța lucrurilor voi face eu însumi loc amărăciunii și mă voi chinui într-o răbdare mută. Așadar, când voi răspunde urât la cuvinte urâte, cum voi dovedi că am urmat învățătura Domnului, care spune că omul nu este spurcat de murdăria vaselor, ci de ceea ce iese din gură, fiindcă ne așteaptă răspunderea pentru orice cuvânt deșert sau mai mult decât deșert? Urmează deci, că Domnul ne sfătuiește să suportăm cu liniște sufletească...” 

(Pr. Narcis Stupcanu)