Micul catehism: Anamneza liturgică

Cea de-a doua parte a momentului aducerii Jertfei euharistice îl reprezintă anamneza.

În Liturghia Sfântului Ioan, anamneza are următoarea formulă: „Aducându-ne aminte, aşadar, de această poruncă mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi: de cruce, de groapă, de Învierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de şederea cea de-a dreapta şi de cea de a doua şi slăvită iarăşi venire, ale Tale dintru ale Tale, Ţie-Ţi aducem de toate şi pentru toate“. Iar în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, textul anamnezei începe chiar cu porunca Mântuitorului: „Aceasta să o faceţi întru pomenirea Mea“.

Prin anamneză, aducându-ne aminte „de toate cele ce s-au făcut pentru noi“, dar mai ales de cele pătimite de Domnul pentru mântuirea noastră, până la Învierea şi întoarcerea Lui în slava pe care a avut-o la Tatăl înainte de a fi lumea (Ioan 17, 5), darurile noastre în vederea Jertfei liturgice sunt oferite „de toate“ acestea care au fost pomenite, adică în legătură cu toate aceste momente care au constituit jertfa Mântuitorului. De aceea, la finalul anamnezei se subliniază că darurile noastre sunt aduse sau oferite „şi pentru toate aceste binefaceri“, precum şi pentru toate „cele nearătate“ nouă şi deci pe care „nu le ştim“. Aceste două expresii de la finalul anamnezei sunt formule rezumative şi complementare prin intermendiul cărora preotul slujitor face referire la motivele aducerii Jertfei.

Momentul aducerii Jerftei mântuitoare se continuă cu Epicleza şi cu rugăciunea dipticelor, momente în cadrul cărora se realizează Jertfa şi se aplică efectele ei mântuitoare.