Micul catehism: Ce înţelegem prin numele „Iisus“ şi „Hristos“

Numele de „Iisus“ înseamnă Dumnezeu Mântuitorul. Iisus înseamnă în limba ebraică „Mântuitor“ şi numele acesta este cel mai potrivit, căci El e într-adevăr Mântuitorul lumii. Acest nume se potriveşte atât de bine, pentru că nu l-au dat oamenii, ci îngerul, la porunca Tatălui Ceresc, Care a ştiut de mai înainte ce lucrare va săvârşi Fiul Său în lume. „Nu te teme“, a spus îngerul lui Iosif, „a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Şi ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui Iisus“. Şi îngerul arată îndată şi motivul acestei numiri: „Că Acesta va mântui pe norodul Său de păcatele lor“ (Matei 1, 20-21).

Numele „Isus“ a fost purtat de urmaşul lui Moise, Isus Navi, care a condus poporul lui Israel în Ţara Sfântă, salvându-l de rătăcirea prin pustiu. Lucrarea lui Isus Navi a prefigurat opera lui Iisus Hristos, Care a mântuit toate popoarele de rătăcirea în păcat, ducându-le în împărăţia cerurilor. El nu este doar un oarecare mântuitor, ci Mântuitorul, în înţelesul desăvârşit al cuvântului. Domnul Iisus se mai spune şi „Hristos“. Numele „Hristos“ se tâlcuieşte „Uns“. La evrei, unşi se numeau preoţii, proorocii şi împăraţii, pentru că, la intrarea în slujbă, erau unşi cu mir, care închipuia darul Sfântului Duh. Dar aceea, erau numai chipuri ale adevăratului Uns, primeau numai o parte din puterea Duhului Sfânt, ca ajutor pentru slujba lor. Hristos, însă, primeşte pe Duhul Sfânt Însuşi. „Hristos nu e un om purtător de Dumnezeu, ci Dumnezeu întrupat; El nu e uns ca un prooroc prin lucrare (energie), ci prin prezenţa întregii persoane a ungerii în El“, ne învaţă Sfântul Grigorie Palama. Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază că „Tot harul s-a vărsat peste templul acela. Că Tatăl nu dă Lui Duhul cu măsură, ci întreg harul l-a primit templul. Noi însă avem nu mai puţin şi o picătură din harul acela“. Însuşi Iisus spunea despre Sine că a avut ungerea Duhului Sfânt, cum de altfel grăise despre El şi proorocul Isaia (61, 1): „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns a binevesti săracilor...“ (Luca 4, 18).