„În vremea aceea Iisus a mers în Cana Galileei, unde prefăcuse apa în vin. Și era un slujitor regesc al cărui fiu era bolnav în Capernaum. Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea
19 Mai, 2024
Micul catehism: Ce mărturisim prin articolului I din Crez
Prin articolul I din Simbolul Credinţei mărturisim că noi credem în unul Dumnezeu, „Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor“. Dumnezeu a făcut cerul şi pământul şi tot ceea ce există, aşa cum se spune de altfel şi în Sf. Scriptură: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul“. Dumnezeu a făcut totul din nimic, iar la creaţie au luat parte toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi. Despre lucrarea Fiului la facerea lumii ne vorbeşte Sf. Ap. Pavel: „Că în El (Fiul) au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute“. Despre lucrarea Duhului Sfânt ne vorbeşte Sf. Scriptură în cartea Facerea: „Şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apei“. Dumnezeu a creat lumea, urmând o anumită ordine, cu scopul de a fi fericită şi de a slăvi pe Dumnezeu.
Înaintea lumii văzute, Dumnezeu a creat lumea nevăzută, adică lumea îngerilor; „Fie scaunele, fie domniile, fie începătoriile, fie stăpânirile: toate prin El şi pentru El s-au făcut“, ne spune Sf. Apostol Pavel în Epistola către corinteni. Atât Sf. Scriptură, cât şi Sf. Tradiţie ne arată că lumea nevăzută a fost făcută înaintea lumii văzute. Dumnezeu îi spune dreptului Iov: „Când s-au făcut stelele, lăudatu-M-au cu glas mare toţi îngerii Mei“. Îngerii sunt duhuri, adică fiinţe spirituale fără trup, înzestrate cu minte, voinţă şi putere: „Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii Săi pară de foc“, spunea psalmistul David. Îngerii sunt nemateriali, netrupeşti. Ei sunt inteligenţi, în continuă mişcare şi ştiutori. Deşi îngerii au cunoaştere mai înaltă decât a oamenilor, ei nu ştiu ceea ce are omului în inima sa şi nici nu pot şti lucrurile care se vor întâmpla. Deci şi ei sunt fiinţe mărginite. „Cine a început să existe, acela are o existenţă mărginită“ (Teodoret al Cirului).
