Micul catehism: Cum trebuie să postim?

Omul, fiind alcătuit din trup şi suflet, se cuvine să postească atât cu sufletul, cât şi cu trupul. Trupul posteşte prin abţinerea fie totală, fie parţială, pe un anumit timp, de la anumite alimente şi de la unirea soţului cu soţia: „Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre. Şi aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă“, spunea Sf. Ap. Pavel creştinilor din Corint.

Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul. Adică, în perioada postului, se recomandă să ne curăţim sufletul prin Taina Spovedaniei şi să ne abţinem de la vicii, de la păcate şi de la distracţii nefolositoare. „Nu ştiţi voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă!“, spunea proorocul Isaia contemporanilor săi.

Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, se recomandă creştinilor nu doar să postească cu trupul, ci şi cu sufletul, acordând o atenţie sporită rugăciunii şi pocăinţei. Postul întreg, adevărat şi desăvârşit este deci nu doar cel trupesc, ci unit cu cel sufletesc: postul de mâncare, cu cel de fapte, şi, totodată, cu cel de purtări. Sf. Biserică, prin cântările ei din slujbele Postului Mare, ne îndeamnă astfel: „Să postim, post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel ade-vărat şi bine primit“.

Respectarea posturilor este absolut necesară pentru creşterea noastră duhovnicească.