„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Micul catehism: E bine ca fiecare creştin să se spovedească măcar în posturi
Adeseori, omul contemporan se ruşinează să-şi divulge păcatele, dar pe de o parte simte şi el nevoia să-şi descarce conştiinţa înaintea cuiva. Omul, care e dispus să micşoreze cu superficialitate sau să exagereze slăbiciunile sale, având o conştiinţă scrupuloasă, nu se poate ajuta singur în vindecarea acestor stări. El nu ar putea fi ajutat nici de către cei din jur. Unii prieteni pot bagateliza slăbiciunile lui, alţii le pot exagera mai mult decât trebuie, dintr-o grijă prea mare faţă de el. Numai mărturisirea păcatelor la preotul duhovnic îl poate ajuta să-şi curăţească sufletul de păcate şi să-şi liniştească conştiinţa. Preotul îi inspiră omului încredere deosebită, prin marea lui responsabilitate faţă de Hristos, prin smerenia cu care îl ascultă şi prin discernământul duhovnicesc.
Toţi creştinii care îşi simt conştiinţa împovărată de păcate, mai ales cei care vor să se împărtăşească cu vrednicie, trebuie să-şi curăţească sufletele prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Se recomandă mărturisirea chiar şi celor cărora li se pare că nu au nimic pe conştiinţă. Este bine ca fiecare creştin să se spovedească, aşa cum învaţă a patra poruncă bisericească, cel puţin de patru ori pe an, în cele patru posturi din timpul anului bisericesc. De asemenea, se recomandă spovedania femeilor însărcinate, bolnavilor şi muribunzilor.