„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Micul catehism: Jertfele de milostenie sunt de folos celor plecaţi la Domnul
Toată grija arătată de creştini celor care au plecat la Domnul are la bază credinţa în nemurirea sufletului şi în existenţa altei vieţi veşnice, nădejdea că prin cinstirea şi purtarea de grijă faţă de trupurile celor dragi, răposaţi, le vor uşura sufletele. Rudele celor răposaţi şi Biserica îşi arată respectul şi dragostea faţă de trupurile şi sufletele celor adormiţi, dar în mod deosebit faţă de suflete. Rugăciunile Bisericii, ale creştinilor vii, jertfele de milostenie oferite spre iertarea păcatelor celor adormiţi sunt primite de Dumnezeu şi îmbunătăţesc starea sufletului.
În comentariul la cartea Iov, Origen scrie următoarele despre agapele care urmează slujbelor de înmormântare sau slujbelor de pomenire: „Noi îi invităm pe cei săraci şi nevoiaşi la ospăţ, pentru ca astfel serbarea noastră să devină pomenire pentru odihna sufletului celui răposat, iar pentru noi înşine miros bineplăcut lui Dumnezeu“. Asemenea lui Origen, Sfântul Ioan Hrisostom, vorbind despre tradiţia creştină a „praznicelor“, făcute de membrii familiilor pentru fraţii lor răposaţi, numindu-le „chemarea săracilor după înmormântare“, arată folosul şi utilitatea pentru cei adormiţi în Domnul: „Pentru ca cel răposat să se odihnească în pace şi să afle îndurare la Preabunul Dumnezeu“. În aceeaşi omilie, Sfântul Ioan, dând exemplul barbarilor care ardeau cu morţii şi averile lor, arată cât de mare folos are milostenia pentru uşurarea chinurilor celor din iad: „Cu atât mai vârtos tu (creştine) trebuie să trimiţi împreună cu răposatul averea lui (prin cei săraci), pentru ca aceasta să-l slobozească de păcate, dacă el a plecat de aici păcătos; iar dacă a plecat drept, să-i sporească răsplata şi fericirea“. Într-o omilie la Faptele Apostolilor, Sfântul Ioan Hrisostom, combătând parada strălucită la înmormântări, recomanda: „Dacă voim să uşurăm muncile răposaţilor păcătoşi, apoi să dăm milostenie şi, deşi ei nu sunt vrednici, Domnul Se va îndura, Se va milostivi; iată cea mai frumoasă pompă de înmormântare. Fă-i pe aceştia să înalţe rugăciuni şi cereri pentru răposat şi prin aceasta se va milostivi Dumnezeu“.