„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
22 Noi, 2024
Micul catehism: O altă interpretare a zilelor de pomenire (II)
Învăţătura despre vămile văzduhului, care ne relatează drumul sufletului după trecerea la cele veşnice, nu are valoare de dogmă, deoarece Biserica nu s-a pronunţat încă asupra ei. Potrivit acestei învăţături, până la 40 de zile de la deces, sufletul trece prin vămile văzduhului, vizitează raiul şi iadul, se înfăţişează de două ori înaintea lui Dumnezeu. În ziua a 40-a sufletul este adus a treia oară înaintea lui Dumnezeu, pentru că acum are loc judecata particulară a sufletului, adică judecata prin care Dumnezeu rânduieşte unde va sta sufletul până la judecata universală. De aceea, pomenirea rânduită de Biserică la 40 de zile are o importanţă deosebită pentru că sufletului i se stabileşte dacă va fi trimis în rai sau în iad. Această decizie este provizorie, căci Biserica, prin rugăciunile şi jertfa ei (Sfânta Liturghie), apoi cei rămaşi în viaţă, prin rugăciunile şi milosteniile făcute pentru cel adormit, pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei. De asemenea, şi consecinţele deciziilor şi ale faptelor din timpul vieţii de pe pământ ale acelei persoane pot avea o importanţă mare în dobândirea unui loc mai bun, după momentul judecăţii particulare.
Zilele de pomenire rânduite de Biserică sunt în legătură şi cu momentele descompunerii trupului. Astfel, în ziua treia, chipul celui adormit începe să se strice, rămânând doar inima, care la 40 de zile se descompune şi aceasta. Aceste pomeniri sunt folositoare sufletelor plecate din această viaţă, însă iertarea păcatelor nu trebuie lăsată doar pe seama acestor rugăciuni şi milostenii. Cea mai importantă slujbă rânduită de Biserică pentru iertarea păcatelor este şi va rămâne Taina Sfintei Spovedanii. Nimeni nu ştie când îi vine sfârşitul vieţii. Nu ştim când venim pe lume, nu ştim când vom părăsi această lume. De aceea, să fim pregătiţi în orice moment pentru trecerea la cele veşnice. Să cerem iertare de la toţi cei cărora am greşit, să fim spovediţi şi să ne unim cu Dumnezeu prin Sfânta Împărtăşanie, care este Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos.
