„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Micul catehism: Preotul nu poate divulga secretul spovedaniei!
Obligaţia preotului duhovnic de a nu divulga păcatele auzite la spovedanie a făcut parte din disciplina acestei taine chiar înainte de a se formula o dispoziţie canonică în acest sens.
Unele reglementări canonice fac referiri la mărturisirea publică a păcatelor, aceasta fiind cea mai veche formă în care s-a administrat Sf. Taină a Pocăinţei. În cazul persoanelor bolnave, care nu se puteau deplasa, se administra mărturisirea secretă. Deci au fost şi situaţii când nu se putea face mărturisirea publică. Astfel, concomitent cu spovedania publică s-a practicat şi mărturisirea secretă. În cazul acesteia din urmă, preotul sau episcopul nu avea voie să facă publice păcatele auzite şi nici epitimiile aplicate cu prilejul mărturisirii secrete. Asemenea în vechime, în zilele noastre, după mărturisire, preotul este obligat să păstreze secretul spovedaniei. Nu este permis preotului duhovnic să divulge nimănui nimic din faptele auzite în timpul spovedaniei. Păstrarea secretului spovedaniei se găseşte în unele canoane (can. 34 al Sf. Vasile cel Mare şi can. 132 Cartagina), însă Sf. Nichifor Mărturisitorul a stabilit ca duhovnicul să păstreze secretul mărturisirii şi a indicat cum trebuie să procedeze atunci când i s-au mărturisit păcate ascunse: „Duhovnicul, care primeşte mărturisirea celor ce mărturisesc păcate ascunse, trebuie să-i oprească pe aceştia de la împărtăşanie; dar să nu-i oprească de a intra în biserică, nici să nu dea în vileag cele ce le ştie despre ei, ci să-i sfătuiască cu blândeţe ca să stăruiască ei întru pocăinţă şi rugăciune, şi să li se administreze epitimiile ce li se cuvin, potrivit dispoziţiei sufleteşti a fiecăruia“. „Nomocanonul în 220 de capitole“ (cap. 120) şi „Pravila lui Matei Basarab“ prevedeau ca preoţii dohovnici care au trădat secretul spovedaniei să fie suspendaţi trei ani şi să fie canonisiţi cu 100 de metanii pe zi. Potrivit noului „Regulament de procedură al instanţei disciplinare şi de judecată al Bisericii Ortodoxe Române“, violarea secretului mărturisirii e considerată un delict (artic. 3, alin. d) şi se pedepseşte cu depunerea din treapta preoţiei (artic. 28).