Micul catehism: Rânduiala din ziua întâi pentru femeia lehuză

În ziua în care se naşte un copil se citeşte o rugăciune pentru sfinţirea apei de către preotul de caritate din cadrul maternităţii. În alte locuri, această rugăciune se amână până când mama şi copilul se reîntorc în familie. În această situaţie, este chemat preotul paroh la casa respectivă şi citeşte rugăciunile prevăzute atât pentru ziua întâi.

Rugăciunile care se citesc în prima zi a naşterii copilului sunt concentrate în jurul sfinţirii apei. Potrivit teologului sfânt Simeon al Tesalonicului, această sfinţire este o preînchipuire sau chiar o anticipare a Botezului. Totuşi, apa sfinţită, prin lucrarea curăţitoare dobândită, nu se rezumă doar la lucrarea de pregătire a pruncului pentru a primi Taina Sfântului Botez, ci din această apă gustă mama, se stropeşte casa şi se pune o parte, în primele zile după naştere, în baia copilului.

Semnificaţia rugăciunii din ziua întâi reiese din textul ei: „Şi fă-o (apa) cu puterea Duhului Sfânt, să fie robilor Tăi celor ce vor gusta din ea, sau o vor lua, sau se vor stropi, spre alinarea duhurilor, spre iertarea păcatelor, spre depărtarea tuturor relelor, spre trăire, vindecare şi sfinţire a caselor“. Această Agheazmă curăţeşte şi sfinţeşte locul în care va trăi copilul, devenind astfel un loc sfinţit, un spaţiu al prezenţei lui Dumnezeu.

Apa sfinţită se păstrează în casa în care locuieşte copilul şi se stropeşte cu ea mama, copilul, moaşa şi toată casa.

Odată cu sfinţirea apei, preotul citeşte rugăciunile pentru femeia lehuză. Pentru mamă şi prunc se citesc trei rugăciuni, apoi pentru moaşă şi celelalte persoane care au ajutat la naşterea copilului, alte două rugăciuni. Prin aceste rugăciuni se aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru copilul care a fost dăruit, ele au scop vindecător, spre întărirea mamei slăbite de purtarea sarcinii şi de durerile naşterii. Rugăciunile pentru mamă şi prunc au şi scopul de a-i apăra de toată lucrarea cea rea a vrăjmaşului diavol.