„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Micul catehism: Rânduiala îmbisericirii pruncului (III)
După 40 de zile de la naşterea copilului, mama aduce copilul la Sf. Biserică pentru a fi imbisericit, de faţă fiind şi naşul. Această rânduială întocmită de Sf. Părinţi prevede rostirea a două rugăciuni pentru curăţirea mamei (aceste rugăciuni au fost explicate în ediţia de sâmbătă a „Ziarului Lumina“) şi trei rugăciuni pentru copil, după care îl îmbisericeşte, dându-l mamei sau naşului.
Preotul citeşte trei rugăciuni pentru ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze şi să-l sfinţească, învrednicindu-l, la vremea potrivită, de luminarea care vine prin Botez: „Şi pe acest prunc binecuvintează-l, creşte-l, sfinţeşte-l, înţelepţeşte-l, fă-l întreg la minte şi cu bună pricepere. Că Tu l-ai adus pe acesta şi i-ai arătat lui lumina cea simţitoare, ca să se învrednicească şi de lumina cea înţelegătoare în vremea pe care Tu ai hotărât-o...“. „...Făcătorul tuturor, bincuvintează-l şi spre tot lucrul bun şi bine plăcut Ţie, creşte-l, îndepărtând de la dânsul toată puterea potrivnică prin însemnarea chipului Crucii Tale, că Tu eşti Cel ce păzeşti pruncii, Doamne...“ „...Însuţi şi acum, Cel ce păzeşti pruncii, Doamne, binecuvintează pe pruncul acesta, împreună cu părinţii şi naşii lui...“ După aceste rugăciuni, urmează îmbisericirea copilului, adică închinarea lui la sfintele icoane, cu introducerea în sfântul altar şi atingerea de colţurile sfintei mese, dacă este băiat, şi numai la icoane, dacă este fată. Preotul ia copilul, face cu dânsul semnul Sfintei Cruci spre răsărit, zicând: „Se îmbisericeşte robul (roaba) lui Dumnezeu (numele copilului), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh…“, apoi îl închină la icoane, rostind imne în cinstea sfinţilor. Prin rugăciunile din rânduielile legate de naştere şi de botez, este invocat Dumnezeu pentru iertarea păcatelor, binecuvântarea şi sfinţirea mamei, pentru creşterea sănătoasă a copilului nou-născut. Ele transmit certitudinea că totul s-a îndeplinit cu binecuvântarea şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Bisericii, că atât mama cât şi copilul au intrat sub aripa ocrotitoare şi sfinţitoare a lucrării Sfântului Duh.