„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
22 Noi, 2024
Micul catehism: Sfânta Liturghie - cea mai importantă slujbă pentru cei adormiţi (II)
Sfânta Liturghie este cea mai importantă slujbă în cadrul căreia creştinii pot cere coborârea milostivirii lui Dumnezeu peste cei vii şi peste cei adormiţi. Iată ce învăţa Sfântul Simeon al Tesalonicului: „Celor adormiţi le sunt mai de folos Liturghiile, iar celelalte (pomenirile şi milosteniile) îi ajută mai puţin; pentru că omul, murind, a încetat săvârşirea păcatului, iar prin jertfă se împărtăşeşte cu Hristos, se umple de dumnezeiasca veselie, de dar şi se izbăveşte, cu dumnezeiasca milă, de toată durerea. Deci, înainte de toate, să se facă Liturghie pentru dânşii; după aceea, de vor avea avuţie, să se facă şi răscumpărarea robilor, milostenie săracilor, zidiri de sfinte biserici şi altele care sunt spre mântuirea lor“.
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur şi cea a Sfântului Vasile cel Mare - care se oficiază în Biserica Ortodoxă - au în cuprinsul lor rugăciuni pentru cei adormiţi, iar aceste două sfinte slujbe au luat naştere din Liturghia Sf. Ap. Iacov, ruda Domnului şi primul episcop al Ierusalimului. Creştinii primelor veacuri se rugau în cadrul Sfintei Liturghii pentru cei adormiţi, această practică păstrându-se până în zilele noastre. Deci, putem afirma că rugăciunile pentru cei adormiţi există din vremea Sfinţilor Apostoli. În cadrul proscomidiei, prima parte a Sfintei Liturghii, care se oficiază în taină, preotul slujitor săvârşeşte cea mai eficientă rugăciune pentru creştinii plecaţi la Domnul. Atât la proscomidia Liturghiei Sf. Vasile cel Mare, cât şi la cea a Sf. Ioan Gură de Aur, preotul scoate miride pentru cei adormiţi, pe care-i pomeneşte cu numele, le aşază pe sfântul disc, în faţa Sfântului Agneţ. Miridele care se scot pentru cei adormiţi sunt o formă a rugăciunii de cerere, prin care mijlocim mila lui Dumnezeu în favorarea celor pe care-i pomenim şi pentru care ne rugăm, atât la prosomidie, cât şi în alte momente ale Sfintei Liturghii.
