Micul catehism: Sfinţii sunt prietenii noştri din ceruri

Creştinii, atunci când vorbesc despre cei care au părăsit această viaţă, spun că „au plecat la Domnul“. Această expresie evidenţiază un mare adevăr: creştinii, prin părăsirea vieţii pământeşti, nu trec „în nefiinţă“, aşa cum greşit se mai aude uneori la posturile de televiziune, ci au trecut în cealaltă viaţă, care este veşnică, alături de Dumnezeu şi de sfinţi.

După moartea lor trupească, ajungând în ceruri, drepţii şi sfinţii stau în jurul tronului ceresc, se închină şi aduc laudă lui Dumnezeu, având o viaţă pe deplin conştientă. Mântuitorul ne încredinţează că drepţii şi sfinţii, fiind asemenea îngerilor, se află în ceruri în stare conştientă, căci Dumnezeul nostru este Dumnezeul celor vii: „Dumnezeu nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi trăiesc în El“. Sf. Ap. Ioan afirmă că sfinţii, împreună cu îngerii, preamăresc şi se roagă lui Dumnezeu în ceruri: „Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăută şi cupe de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor. Şi cântau o cântare nouă, zicând: «Vrednic eşti să iei cartea şi să deschizi peceţile ei, fiindcă ai fost în-junghiat şi ai răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din toată seminţia, şi limba, şi poporul, şi neamul; şi I-ai făcut Dumnezeului nostru împărăţie şi preoţi, şi vor împărăţi pe pământ. Şi am văzut şi am auzit glas de îngeri mulţi, de jur împrejurul tronului şi al fiinţelor şi al bătrânilor, şi era numărul lor zeci de mii de zeci de mii şi mii de mii»“. Pilda bogatului nemilostiv, rostită de Mântuitorul, ne încredinţează că drepţii şi sfinţii din ceruri, prin descoperire, prin darurile şi puterile primite de la Dumnezeu, cunosc nevoile credincioşilor de pe pământ.

Drepţii şi sfinţii, fiind în împărăţia cerească, fac parte, alături de îngeri, din Biserica triumfătoare. Între Biserica luptătoare de pe pământ, din care au făcut parte şi sfinţii, şi Biserica triumfătoare, a drepţilor, din ceruri, există o permanentă şi continuă legătură. Potrivit învăţăturii Bisericii Ortodoxe, există o legătură de iubire şi de rugăciune între credincioşi şi sfinţi. Creştinii se roagă împreună cu sfinţii şi Îl slăvesc pe Dumnezeu. Între credincioşi şi cei drepţi se stabileşte acea „comuniune a sfinţilor“ pe baza dragostei, a schimbului de rugăciuni, de bunuri duhovniceşti.