Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Micul catehism: Ultimul moment de pregătire pentru aducerea Jertfei euharistice

Micul catehism: Ultimul moment de pregătire pentru aducerea Jertfei euharistice

Un articol de: Pr. Gheorghe Mihăilă - 30 Septembrie 2008

Prima parte a Liturghiei credincioşilor se poate considera încheiată prin recitarea Simbolului credinţei. A doua parte a acestei Liturghii o formează ritualul aducerii Sfintei Jertfe, numită şi anafora. Aceasta conţine partea cea mai importantă a Liturghiei creştine, deoarece, în timpul acestui ritual, are loc „prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup şi Sânge“ (Nicolae Cabasila), realizându-se, în acelaşi timp, şi scopul Sfintei Liturghii, care este „slăvirea lui Dumnezeu“ şi „sfinţirea credincioşilor“. Apropierea acestui moment foarte important este anunţat de către preotul slujitor prin cuvintele: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte: Sfânta Jertfă în pace a o aduce!“. Prin această formulă se recomandă tuturor credincioşilor să se concentreze cu toată fiinţa asupra momentului sublim, reprezentat de aducerea Jertfei euharistice.

„Momentul este grav şi solemn“, zicea Sf. Ioan Gură de Aur. „Iată deci pentru ce ni se cere să stăm bine“, adică frumos sau plini de cuviinţă, „precum se cuvine oamenilor să stea înaintea lui Dumnezeu, cu teamă şi cu cutremur“, adică cuprinşi de emoţie sfântă; „cu minte trează şi cu luare-aminte“, iar nu cu gândurile risipite la cele ale vieţii de aici, ori angajaţi în diferite conversaţii.

O jertfă adevărată este numai aceea care este adusă de un suflet cuprins de pace şi bună înţelegere cu toţi semenii, căci doar astfel „putem înfăţişa lui Dumnezeu suflete pure şi drepte“ , precum sublinia Sf. Ioan Gură de Aur. „Acesta este, zicea Sf. Ioan, sensul adevărat al acestei strigări în slujba bisericească. Nu este vorba de corp, ci de suflet: acesta trebuie să se înalţe“.