Noi ce îi oferim lui Dumnezeu?

Atunci s-au dus fariseii şi au ţinut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt. Şi au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodianii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi întru adevăr înveţi calea lui Dumnezeu şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne deci nouă: Ce Ţi se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu? Iar Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Arătaţi-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar. Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el? Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Auzind aceasta, s-au minunat şi, lăsându-L, s-au dus. Matei 22, 15-22

Pe toată durata activităţii, Domnul Iisus Hristos a răspuns la diverse întrebări meşteşugite. Întrebările veneau din partea celor care nu erau neapărat interesaţi de lămurirea unor aspecte ale vieţii religioase, ci mai degrabă erau interesaţi să-L pună pe Mântuitorul în situaţii dificile, din dorinţa de a-I submina sau relativiza autoritatea. Însă Domnul Hristos nu era un simplu învăţător iudeu. Viaţa Sa a fost una exemplară, iar învăţăturile Sale nu erau ale unui om, ci veneau din partea Fiului lui Dumnezeu. Astăzi, cei care au dorit să-L pună în dificultate au plecat ruşinaţi. Au cheltuit mult timp până să găsească o întrebare, care credeau în sinea lor că va aduce un răspuns ce ar fi putut fi folosit ca acuzaţie ulterioară în faţa autorităţilor politice sau religioase. Însă Domnul Hristos răspunde dumnezeieşte! „Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.” Noi cum procedăm? Ce mai oferim lui Dumnezeu? Ce oferim cezarilor acestei lumi?