„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
„Nunta păstrează sfinţenia”
Şi s-au apropiat de El fariseii, ispitindu-L şi zicând: Se cuvine, oare, omului să-şi lase femeia sa, pentru orice pricină? Răspunzând, El a zis: N-aţi citit că Cel ce i-a făcut de la început i-a făcut bărbat şi femeie? Şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă. Ei I-au zis Lui: Pentru ce, dar, Moise a poruncit să-i dea carte de despărţire şi să o lase? El le-a zis: Pentru învârtoşarea inimii voastre, v-a dat voie Moise să lăsaţi pe femeile voastre, dar din început nu a fost aşa. Iar Eu zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, şi se va însura cu alta, săvârşeşte adulter; şi cine s-a însurat cu cea lăsată săvârşeşte adulter. Ucenicii I-au zis: Dacă astfel este pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare. Iar El le-a zis: Nu toţi pricep cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat. Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă. Matei 19, 3-12
Fariseii amintiţi în pasajul de azi erau interesaţi despre desfacerea căsătoriei. Cuvintele Domnului Hristos sunt foarte explicite în această privinţă. Despărţirea aduce soţiei şi soţului numeroase traume. Dacă în vechime divorţul era o excepţie, astăzi a ajuns ca el să fie perceput ca ceva normal. În viaţa de familie accentul trebuie să cadă pe dragostea responsabilă, pe respect şi pe fidelitate. Soţul şi soţia, prin Sfânta Taină a Cununiei, sunt binecuvântaţi de Dumnezeu şi devin un singur trup. Aşa ne învaţă Domnul Hristos: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă”. Uneori avem impresia că părinţi, rude sau chiar prieteni parcă se străduiesc să dărâme o familie. Atunci când soţul şi soţia exclud pe Dumnezeu din viaţa lor şi pleacă urechea la spusele falşilor prieteni, destrămarea familiei este aproape. Ţelul unei familii este acela de a naşte prunci şi de a păşi împreună pe cărarea care duce spre Împărăţia lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur aşa ne învaţă: „Nunta păstrează sfinţenia.”