Prezentare de carte: Invitaţie la fericirea veşnică

La editura Egumeniţa a apărut, cu binecuvântarea Preasfinţitului Calinic, Episcop al Argeşului şi Muscelului, cartea „Invitaţii la libertate“ a monahului Paulin.

Autorul cărţii oferă cititorilor cinci invitaţii la libertate, în care evidenţiază faptul că a ierta înseamnă a iubi. Volumul este deschis cu o scrisoare care cuprinde idei ce aparţin copiilor, elevilor, cărora le-a fos profesor de religie autorul, monahului Paulin aparţinându-i doar forma literară în care au fost scrise. Cartea ne face, de asemenea, invitaţii la fericirea cea veşnică, împreună cu Hristos.

„Oare câţi ne dăm seama că sufletul nostru este ca un copil care scânceşte şi suspină molcom după ceva sau, mai bine zis, după Cineva? Zi şi noapte. Vrea mereu ceva şi nu este niciodată mulţumit. Vrea mângâierea lui, dar noi nu ştim cum să i-o dăm. Vrea o bucurie aparte, pe care noi o căutăm în lume şi tot nu o găsim. Iar sufletul rămâne trist, uneori o viaţă întreagă. Unii, poate că cei mai mulţi, o luăm pe drumuri greşite. E drept că scrie pe ele fericire, dar nu este ceea ce vrea sufletul nostru. El Îl vrea pe Hristos. Iubirea şi iertarea Lui. Nu-L cunoaşte, dar Îl bănuieşte. Iar noi îi dăm altceva. Mereu altceva. El plânge un timp, şi apoi amorţeşte. Tace şi uită că mai există. Pentru că noi îi dăm doar fericirea care bucură trupul... Îi dăm o hrană mincinoasă, care nu-l satură şi nu-l bucură...“, evidenţiază autorul.

Ultimul capitol al cărţii, intitulat Tăcerea lui Darwin, oferă un scurt eseu de antropologie creştină, în care autorul scrie despre ceea ce, în mod ştiinţific, s-ar putea numi „dovezi împotriva evoluţionismului“. Acest ultim capitol îi invită pe copii să se înarmeze cu răbdare, iar pe cei mari îi cheamă la credinţă şi la acceptarea evidenţelor firii.

„Nu este un studiu exhaustiv. Nu are pretenţia de a fi unul de specialitate. Sunt doar frânturi de idei, pe care voi încerca cumva să le îmbin, pentru a reliefa, într-un final, taina iubirii dintre Dumnezeu şi omul căruia i-a dăruit în dar viaţa şi chiar întregul cosmos“, mărturiseşte părintele Paulin.

Toate acestea sunt cuprinse în 157 de pagini şi încearcă să fie o reflecţie şi un răspuns la diverse provocări ale cititorilor, iubitori de viaţă şi literatură creştină. (Ciprian BÂRA)