„În vremea aceea era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, iar fratele ei, Lazăr, era
27 Apr, 2024
Răspunsuri duhovncieşti: Prima şi ultima săptămână ale Păresimilor cer un post mai aspru
De ce trebuie să postim înainte de Învierea Domnului şi ce semnifică acest post?
Postul Mare sau „Păresimile“ (de la cuvântul latinesc „quadragessima“ - patruzeci) este postul dinaintea Paştilor. E aşezat în cinstea Patimilor Domnului şi ne aminteşte de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieşi în lume pentru propovăduirea Evangheliei (Matei 4, 2 şi Luca 4, 2). E, totodată, vreme de pregătire, prin post, rugăciune şi pocăinţă, pentru apropierea cu vrednicie de Sfântul Trup şi Sânge, întrucât, ca de obicei, la Paşti se împărtăşesc toţi credincioşii. Postul Paştilor ţine şapte săptămâni, începând cu Duminica lăsatului sec de brânză sau Duminica izgonirii lui Adam din rai şi se încheie în noaptea Paştilor, la Înviere. E cel mai vechi, mai lung şi mai important dintre posturile bisericeşti. Nu se mănâncă nici peşte, nici untdelemn şi nu se bea vin. Se dezleagă la vin şi la untdelemn numai sâmbăta şi duminica (pentru că în aceste zile se face Liturghie deplină), iar la peşte, numai în ziua de Buna Vestire şi de Florii (pentru că sunt praznice mari). Sunt scutiţi de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii şi bolnavii sau cei neputincioşi, precum şi cei aflaţi în situaţii speciale. Cu deosebită evlavie trebuie să postim mai ales în prima şi în ultima săptămână din Postul Păresimilor. (Învăţătură de credinţă ortodoxă)
