„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Răspunsuri duhovniceşti: „Crucea este răspunsul la toate îndoielile noastre“
Preacucernice părinte Ioan Drăguşin, care este rolul Sfintei Cruci în viaţa Bisericii şi în viaţa noastră?
Ea este constitutivă pentru viaţa noastră. Dacă plecăm introspectiv, din interiorul nostru, trebuie să ne dăm seama de planul pe care Dumnezeu îl are cu fiecare dintre noi, cu fiecare în parte. Omul este încununarea creaţiei lui Dumnezeu şi atât de strânsă este legătura între Sfânta Cruce şi noi oamenii, încât putem afirma cu tărie că suntem creaţi în chipul crucii. Omul, dacă întinde mâinile în lateral, se aseamănă cu o cruce întreagă. În filosofia populară românească există o expresie consacrată, "o cruce de om", adică omul este îndreptat spre îmbrăţişarea cu aproapele şi direcţionat către iubirea lui Dumnezeu. Sfânta Cruce ne arată rostul Întrupării în iconomia mântuirii neamului omenesc. Ea este altarul de jertfă prin care Mântuitorul Hristos se aduce pe Sine Însuşi ofrandă bine primită Tatălui pentru a ne reintegra pe noi în comuniunea Treimii. Crucea este răspunsul la toate îndoielile noastre. În ea aflăm adevăratul motiv al venirii Mântuitorului în lume: "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe unicul Său Fiu L-a dat ca tot cel ce crede să nu piară, ci să aibă viaţă şi să o aibă din belşug". Mântuitorul Hristos a primit moarte pe cruce ca să ne descopere inima Sa şi planul Său cu noi pentru veşnicie. Dacă ai inima unui prieten de partea ta, l-ai câştigat. Dacă ai inima lui, eşti stăpân peste întreaga lui fiinţă. Prin acest mare dar, Hristos ne-a arătat că fără îmbrăţişarea Crucii noi nu am fi putut trece din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De ce crucea este simbolul distinctiv al creştinului ortodox? Când privim la Sfânta Cruce şi ne închinăm ei ne ducem cu gândul la Cel ce a fost răstignit pe ea, de aceea zicem în slujba Sfântului Acatist: "Bucură-te cinstită Cruce, păzitoarea creştinilor!". Sfânta Cruce este simbolul creştinilor, deoarece, atunci când îl vedem pe un frate de-al nostru că, trecând prin faţa unei biserici, se însemnează cu semnul Sfintei Cruci, nu-l mai întrebăm ce credinţă are. Creştinii însemnaţi cu Sfânta Cruce sunt soldaţii lui Dumnezeu, pecetluiţi prin credinţa pe care o poartă. Având această identitate, se arată şi luptători împotriva diavolului: "Doamne armă asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat nouă!". De aceea trebuie să ştim că începutul fiecărui lucru pe care îl facem în viaţa noastră trebuie însoţit cu Sfânta Cruce. Înainte de fiecare rugăciune pe care o rostim trebuie să ne facem cruce pentru a arăta în numele cui ne rugăm. Prin acest semn dumnezeiesc arătăm de fapt cine suntem, dovedim că avem obârşie în ceruri şi că ne mântuim împreună, unii prin alţii. Ne însemnăm la frunte pentru că suntem creaţi de Tatăl, la inimă pentru că am fost eliberaţi de Fiul şi la umeri ca să lucrăm în bunăvoinţa Duhului Sfânt, Cel care face viaţa noastră deplină. Aşadar, noi creştinii suntem altoiţi şi întăriţi prin cruce.