Răspunsuri duhovniceşti: Curăţia - haina înţelepciunii

Mai este de actualitate în secolul al XXI-lea porunca păstrării curăţiei trupeşti? Cum trebuie să vieţuiască creştinii în mijlocul "acestui neam desfrânat şi păcătos"?

Vedem din Sfânta Evanghelie că şi în vremea Mântuitorului păcatul desfrânării îi ademenea pe oameni şi-i transforma în robi ai trupului şi ai plăcerilor. De altfel, decalogul lui Moise îi pedepsea aspru pe cei desfrânaţi, ajungând ca femeile adultere să fie supuse public lapidării cu pietre, în cazul în care le era dovedit păcatul.

Cum stau lucrurile în vremea noastră?

Poruncile bisericeşti aşază păcatul desfrânării între cele opt păcate capitale şi-i opresc de la Sfânta Împărtăşanie pe cei căzuţi în el. Trebuie însă precizat că sfintele canoane deosebesc mai multe trepte de gravitate a păcatului desfrânării şi recomandă epitimii pe măsura implicării, fără însă a ajunge la măsurile extreme ale legii vechi. Totuşi, este subliniată necesitarea luptei pentru păstrarea curăţiei trupeşti a tinerilor necăsătoriţi şi a fidelităţii conjugale a celor căsătoriţi, ca premisă pentru o viaţă morală bineplăcută lui Dumnezeu.

Asistăm în prezent la un asalt mediatic în promovarea imoralităţii ca manifestare a libertăţii totale şi încercarea de a impune în locul poruncilor divine unele sloganuri moderne: "urmează-ţi instinctul", "fii liber, simte-te puternic" etc., toate de fapt îndemnuri la o viaţă desfrânată. Ce recomandaţi tinerilor creştini?

Le aducem aminte de răsplata promisă de Mântuitorul Hristos celor care luptă pentru păstrarea curăţiei inimii şi a trupului, anume că vor vedea pe Dumnezeu! De asemenea menţionăm cuvântul Sfântului Apostol Pavel care atrăgea aminte corintenilor că trupul este templu al Duhului Sfânt, iar cei care vor strica templul Duhului Sfânt vor fi stricaţi de Dumnezeu! (I Corinteni 3, 16-17). Aşadar, trupul nu a fost creat de Dumnezeu pentru desfrânare, ci pentru a fi sălaş al harului divin. Numai omul curat îl odihneşte pe Dumnezeu! Nu este uşoară lupta cu ispitele trupeşti, mai ales astăzi când se încearcă o relativizare a poruncilor biblice, totuşi bucuriile duhovniceşti ale celor care merg pe calea curăţiei depăşesc cu mult vremelnicele plăceri promise de o viaţă neînfrânată.

Care sunt modelele de viaţă curată pe care Biserica le propune tinerilor?

Între sfinţii care strălucesc în panteonul Ortodoxiei, mulţi dintre ei s-au încununat cu viaţa curată izvorâtoare de înţelepciune. Amintim aici pe cea mai înaltă treptă pe Maica Domnului - Pururea Fecioară; pe Sfânta Mare Mucenică Ecaterina - cea înţeleaptă; pe Sfânta Mucenică Justina - fecioara; Sfântul Ioan Evanghelistul - feciorelnicul şi înţeleptul teolog; familiile drepţilor părinţi Ioachim şi Ana şi a preotului Zaharia şi Elisabetei - părinţii Sfântului Ioan Botezătorul, cel supranumit îngerul pustiei şi considerat de Mântuitorul "cel mai mare om născut din femeie". Iată doar câteva modele vrednice de urmat de tinerii creştini.