Răspunsuri duhovniceşti: „Dar din dar, spre darul Raiului“

Preacucernice părinte Liviu Anghel, ne aflăm în Postul Crăciunului, o perioadă duhovnicească deosebită în timpul anului bisericesc. Ce specific are acest post în comparaţie cu celelalte posturi din timpul anului?

Postul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos pe pământul pe care îl călcăm zilnic în picioare şi căruia uneori nu ştim să-i preţuim valoarea ne aduce din sfinţenia Bethleemului, a Ţării Sfinte care inundă întreg pământul. Naşterea Fiului lui Dumnezeu a sfinţit întreaga planetă. Ne bucurăm noi când zicem că România noastră este Grădina Maicii Domnului? Dar grădina trebuie preţuită şi îngrijită, că de nu o vom proteja noi, cei de azi, vom lăsa moşteniri sărace urmaşilor noştri, care sunt copiii noştri. Pentru a şti ce avem de făcut ca să protejăm pământul şi tot ce-l populează, este necesar să urmăm paşii Bisericii. Acum în Biserică se posteşte întru aşteptarea bucuriei Naşterii Pruncului Iisus.

Este necesar ca perioada aceasta să reprezinte pentru toţi pământenii creştini o naştere de noi înţelesuri pentru noi acţiuni. Hristos se naşte aducând daruri peste frământările noastre. Pe lângă noutăţile privitoare la tipicul slujbelor, la cântarea colindelor, la ineditul apropierii de sărbătoare prin împodobirea caselor din oraşe şi sate în haină albă cu beteală colorată, la dezlegarea la peşte din sâmbete şi duminici şi din alte sărbători mai importante, fiecare nou an aduce noi descoperiri creştine. Căutările exploratorilor în tainele cuprinse în textele Evangheliilor sunt răsplătite cu multe bucurii. Dumnezeu oferă cadouri celor care Îl colindă, iar noi, preoţii, suntem primii beneficiari. Rostim de multe ori expresii precum acestea: "acum am înţeles ceea ce nu am ştiut niciodată", "ce gând frumos am avut, ce legătură are cuvântul acesta cu celălalt", "ce minunate cuvinte sunt cuprinse, de exemplu, în colindul acesta: "soare dulce este faţa lui Hristos"" etc. Darurile cuvintelor primite de preoţi devin daruri pentru toţi credincioşii ce se fac ascultători.

Ce exprimă colindele care se cântă în această perioadă?

Colindul este expresia dorului de Dumnezeu, a dragostei faţă de Naşterea Celui care face să tresară cerul şi pământul: "Cerul şi pământul în cântări răsună". Întreg pământul răsună, se sfinţeşte în cântece de bucurie. Ne cadorisim unii pe alţii, ne fericim unii pe alţii cu fericirea care ne-o dă El, Pruncul Iisus. S-a născut de 2.000 de ani, anual, bucurându-ne. Avem greutăţi, dar uităm de toate ca la Înviere, căci El a venit să ne poarte crucea, să nu ne simţim singuri.

Perioada postului ne ajută să facem trecerea de la general la particular şi să ne întrebăm: "Astăzi s-a născut Hristos, pentru toţi, dar şi pentru mine? Sigur s-a născut şi în mine, cel plin de păcate, cred eu cu toată fiinţa mea?" Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să postim, pentru a nu uita că El este viaţa noastră.

Părintele Miron Mihăilescu, fost duhovnic la Ocna-Sibiului, ne răspunde din cartea "Vorbeşte Dumnezeu": "Postul ne ajută să înţelegem mai lesne ce vrea Dumnezeu de la noi, ce e în viaţa noastră după voia Lui sau nu, dar mai mult decât atât, Îi simţim aşteptarea, dorul Lui de a avea cui să se dăruiască, de a fi primit şi reţinut în sufletul nostru". Să ştim că Hristos e viaţa noastră, şi că fără prezenţa Lui în noi nu putem face nimic bun. De aceea postim înaintea unui praznic aşa de mare, din dragoste pentru El. Noutatea ţinerii postului din anul acesta poate fi darul cel nou pentru cei care sunt la prima postire din viaţa lor. Mare dar, dar din dar, spre darul raiului. În felul acesta se ajunge să te cunoşti pe tine însuţi, să-ţi cunoşti puterile, limitele, neputinţele, slăbiciunile sau biruinţele în faţa unui astfel de test. Eşti capabil să te abţii de la alimente gustoase, animaliere, de la diferite plăceri adăugând mai multă rugăciune pentru a-ţi învinge propria opoziţie? De ce? Din dragoste pentru Mântuitorul nostru, al tuturor, care a postit 40 de zile acum două mii de ani ca noi să trăim o veşnicie. Vrei să trăieşti câţiva zeci de ani, sau vrei să ai viaţă veşnică? Dumnezeu ne oferă o comoară a veşniciei, să nu ne mulţumim doar cu puţinul acestei vieţi.

Desigur există diferenţe între cele patru posturi mari, dar toate perioadele şi zilele de post de peste an au aceeaşi aşteptare, aceea a dorului cu care Dumnezeu ne asistă şi doreşte să vadă că nu suntem doar consumatori din darurile Lui, ci şi chivernisitori şi ascultători ai sfaturilor pe care ni le dă. Bucuria Naşterii Pruncului Iisus se îngemănează cu smerenia, iar postul este un act de pocăinţă în haină luminoasă. Tot părintele Miron Mihăilescu spunea: "Cât Îl iubim pe Dumnezeu, atâta postim". Să avem iubire multă!