Răspunsuri duhovniceşti: Mântuitorului i s-a făcut milă

Preasfinţite Părinte Episcop Andrei, mâine, la Sfânta Liturghie va fi citită Evanghelia care ne relatează minunea învierii fiului văduvei din Nain. Ce a însemnat acest moment în activitatea Mântuitorului Hristos pe pământ?

Între minunile săvârşite de Domnul nostru Iisus Hristos spre a dovedi puterea Sa dumnezeiască, cele mai mari şi mai înfricoşătoare sunt, de bună seamă, învierile din morţi. Un om care revine la viaţă este tot ce poate uimi mai mult pe oameni.

În pericopa evanghelică de mâine găsim o văduvă care îşi petrecea la groapă pe unicul său fiu, sfâşiată de durere şi însoţită de părerile de rău ale celor de faţă. Mântuitorului i s-a făcut milă de îndurerata mamă. Să fii văduvă, fără nici un sprijin moral într-o lume răutăcioasă şi nepăsătoare este destul de dureros. Mântuitorul, văzând-o zdrobită şi nemângâiată, s-a gândit, fără îndoială, la ceea ce avea să se întâmple, mai târziu, cu însăşi maica Sa, prin sufletul căreia avea să treacă o sabie tot aşa de ascuţită şi o durere tot aşa de amară. Convoiul a fost oprit. "Nu mai plânge", a zis Iisus văduvei.

Nici femeia cea văduvă din cetatea Nain, nici altcineva din cei mulţi care duceau la mormânt pe fiul ei nu au rugat pe Mântuitorul să facă acea preaslăvită minune, de a învia pe fiul văduvei şi a-l da mamei sale. Ci Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, văzând-o plângând, I s-a făcut milă de ea, după cum spune dumnezeiasca Evanghelie: "Şi văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea" (Luca 7, 13). Mila lui Dumnezeu este una din însuşirile înţelepciunii lui Dumnezeu (Iacob 3, 17).

Lacrimile vărsate cu amar au bătut la porţile cereşti nemaifiind nevoie ca această văduvă să mai înalţe şi glasul de cerere spre Hristos pentru a-i alina durerea care o copleşea în astfel de grele clipe.

Vedem prin aceasta cât de mare şi nemăsurată este îndurarea şi mila lui Dumnezeu, care pururea şi în tot locul se revarsă asupra tuturor făpturilor Sale, spre alinare, îndreptare şi întărire în Cel ce dă viaţă tuturor.

Aşadar, acest însemnat moment pentru iudei a fost unul de exclamaţie, "prooroc mare s-a ridicat între noi şi Dumnezeu a cercetat pe poporul său", iar creştinilor le transmite învăţături folositoare despre credinţa pe care trebuie să o avem să ne deschidem porţile inimii care să intre mila şi dragostea lui Dumnezeu să inunde sufletele noastre. Învierea tânărului din Nain este o înaltă pildă de bunătate, o dovadă de profundă înţelegere pe care o arată Mântuitorul în faţa durerii omeneşti, durere pe care şi-a asumat-o deplin prin întrupare, moarte pe cruce şi înviere, spre înălţarea noastră la Tatăl cel ceresc.