Răspunsuri duhovniceşti: Ortodoxia într-o societate pluriconfesională

Părinte, cum este privită ortodoxia într-o societate unde nu este majoritară? Există impedimente pentru desfăşurarea unei activităţi duhovniceşti corecte?

Elveţia este o ţară în care libertăţile cetăţeneşti nu sunt îngrădite, iar străinii se bucură de toate drepturile, mai cu seamă când li s-a arătat deplină ospitalitate. Aici mă refer la cei ce au ales Elveţia ca ţară de adopţie. Cum este privită ortodoxia la Geneva, unde este minoritară? Mai întâi trebuie spus că reforma lui Calvin la Geneva (1536) a schimbat mult raportul confesional în zonă. Confesiunea principală este cea protestantă, apoi cea catolică. Ortodocşii de aici, conform parohiilor existente, sunt greci (arhiepiscopie), ruşi, români, arabofoni (ai patriarhiilor de Antiohia şi Alexandria) şi francofoni (rezultaţi din convertiţi la ortodoxie sau căsătorii mixte). Ca preot ortodox nu am simţit niciodată vreo restricţie de nici o natură din partea autorităţilor locale statale sau bisericeşti. Din contră, deşi ortodocşii greci sunt organizaţi local la nivel de arhiepiscopie, autorităţile elveţiene cunosc foarte bine modul nostru de organizare şi nu fac nici o confuzie. Am fost întotdeauna invitat ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române în situaţiile de reprezentare organizate de Cantonul de Geneva, de Biserica Protestantă, de Biserica Catolică, de Comunitatea Cultului Mozaic. Am fost surprins, de altfel, ca, la unele reuniuni la nivel înalt, culturale sau comemorative, să fiu singurul ortodox invitat. Ca şi confesiune creştină minoritară, ortodoxia nu este cu nimic împiedicată în a-şi desfăşura activitatea corect, conform cu învăţătura şi cu tradiţiile proprii. Ca dovadă este organizarea instituţională a ortodoxiei în Elveţia. Patriarhia Ecumenică este reprezentată printr-o arhiepiscopie şi un centru ortodox în cadrul căruia funcţionează un institut de teologie ortodoxă, toate cu sediul la Chambésy/Genève. În momentul de faţă, numai noi, românii, avem unsprezece parohii ortodoxe în Elveţia.

În Duminica Floriilor, un protestant a venit la Ortodoxie

Convertirea unor persoane care aparţin altor confesiuni este considerată drept o ameninţare de cultele respective?

Nu, deloc. Mai întâi pentru că noi, ortodocşii, nu suntem percepuţi în Occident ca misionari puşi pe prozelitism. Şi pe bună dreptate. Noi îi păstorim pe credincioşii noştri. Personal, am oficiat un număr de căsătorii mixte. Unii dintre neortodocşi au dorit să primească Taina Mirungerii, devenind ortodocşi, iar pentru alţii am obţinut dispensa chiriarhală în vederea oficierii cununiei religioase. O singură venire la ortodoxie "spectaculară", aş putea zice, am avut chiar anul acesta, în Duminica Floriilor, fiind vorba de un teolog protestant, bun cunoscător al ortodoxiei, cu precădere al Bisericii Ortodoxe Române, un vieţuitor, aş zice, care şi-a dorit acest pas ca o împlinire personală, şi nu caută să se justifice faţă de Biserica sa pe care, de fapt, nu o reneagă. Convertirile sunt prea puţine ca ele să poată fi percepute ca o ameninţare la adresa cultelor respective. (Adrian Agachi)