Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Răspunsuri duhovniceşti: Psaltirea, hrana zilnică a credincioşilor

Răspunsuri duhovniceşti: Psaltirea, hrana zilnică a credincioşilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia zilei
Un articol de: Alexandru Constantin Chituţă - 30 Sep, 2010

Preasfinţite Părinte Episcop Visarion, în ce împrejurări se citeşte Psaltirea?

Ea este citită la slujbele dumnezeieşti, dar şi de către credincioşi la casele lor. Şi aceasta pentru că, fiind o carte poetică inspirată, ea corespunde cel mai bine cerinţelor duhovniceşti ale credinciosului. Cu ea se bucură în clipele de fericire, cu ea plânge în clipele de întristare şi tot cu ea îşi înalţă sufletul către Dumnezeu.

Există mănăstiri la noi în ţară în care Psaltirea se citeşte necontenit ziua şi noaptea. La fel există credincioşi care zilnic îşi adapă sufletul din apa curată şi lină a dumnezeieştilor ei pagini.

Psaltirea se citeşte de regulă în biserică, în cadrul celor şapte Laude, în aşa fel încât într-o săptămână se citeşte în întregime, iar în Săptămâna Mare a Patimilor se citeşte de două ori.

Cum spuneam, credincioşii zeloşi citesc zilnic în Psaltire şi în special pentru ajutorul lor sufletesc şi al celor apropiaţi lor. Este greşită ideea întâlnită uneori că citirea Psaltirii de către credincioşi ar fi un păcat sau, dimpotrivă, că Psaltirea s-ar citi ca un act de răzbunare asupra cuiva şi în special asupra duşmanilor. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea atât de plastic: "Mai bine soarele să stea pe cer în mersul său, decât să înceteze citirea Psaltirii". Cuvinte frumoase asupra Psaltirii au avut şi alţi Sfinţi Părinţi care o citeau, şi unii o ştiau pe de rost: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Efrem Sirul, Fericitul Ieronim, Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret de Cir ş.a.

Care este folosul citirii Psaltirii? Sunt psalmii potriviţi sufletului omenesc, încât par a fi rugăciunea inimii fiecăruia dintre cei care îi citesc?

Folosul duhovnicesc al Psaltirii este deosebit de mare pentru fiecare credincios. Citind-o, el are convingerea că se roagă, nu singur, ci împreună cu toţi drepţii şi sfinţii care s-au rugat cu cuvintele psalmilor.

Are convingerea fermă că din Psaltire s-au rugat şi Maica Domnului, Mântuitorul Hristos şi Sfinţii Apostoli, iar cuvintele citite sunt izvorâte parcă din propria lui experienţă duhovnicească. Aşa se exprimă Sfântul Atanasie cel Mare: "Cine citeşte Psalmii, acela - lucru minunat - rosteşte cele scrise ca pe nişte cuvinte ale sale, îi cântă ca şi cum ar fi scrişi de dânsul sau despre dânsul, îi citeşte şi îi înţelege ca şi cum ar fi alcătuiţi de dânsul. Cuvintele Psalmilor servesc pentru cei ce-i cântă ca o oglindă în care el îşi priveşte sufletul său şi rostind cuvintele le simte ca izvorând din fiinţa sa".

Este îndătinat obiceiul de a se citi Psaltirea şi la priveghiul celor răposaţi, dar şi după trecerea lor la cele veşnice se obişnuieşte ca aceia din familie să o citească pentru odihna sufletelor lor ca Dumnezeu să le ierte păcatele şi să-i aşeze în ceata drepţilor.

Din aceste motive, Psaltirea este poate cea mai citită carte în Biserică după Sfânta Evanghelie, ea făcând parte din hrana zilnică a credincioşilor, ce găsesc în ea liman şi izbăvire, tămăduire de patimi şi armă nebiruită împotriva celui rău.