„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Răspunsuri duhovniceşti: Răspunsuri duhovniceşti
Prin rugăciune gustăm bucuria Învierii
Preasfinţite Părinte Episcop Visarion, care este efectul rugăciunii asupra vieţii şi existenţei omului pe pământ? Un om care se roagă mereu, un om care constant intră în legătură cu cerul prin rugăciune este un om integru ce are cugetul împăcat, mintea aşezată, inima luminată şi caută mereu ca în viaţa cotidiană să împlinească cele propovăduite de Evanghelia Domnului Hristos. Cel ce practică rugăciunea este un om echilibrat, liniştit, un om ce este conştient de faptul că oricâte încercări ar veni asupra lui el le va birui prin puterea rugăciunii. El ştie că prin rugăciune viaţa şi mintea lui se înnoiesc, ispitele se biruiesc, tulburările sufleteşti se potolesc, iar Harul dumnezeiesc se sălăşluieşte în viaţa lui, făcându-l să fie o făptură nouă. Ce se întâmplă cu cel care nu se roagă? Acela este mort duhovniceşte, pentru că a rupt legătura cu Dumnezeu. El nu mai vibrează la nimic sfânt şi înălţător, e ca un clopot fără limbă sau ca un instrument fără coarde. Pentru el viaţa duhovnicească se reduce poate la o simplă cunoaştere a unor adevăruri de credinţă pe care însă nu le poate experia lipsindu-i instrumentul rugăciunii. De aceea spune atât de frumos Sfântul Ioan Gură de Aur: "Toţi oamenii avem trebuinţă de rugăciune, nu mai puţin decât pomii de apă. Căci aceia nu pot scoate roade dacă nu beau apă prin roadă, tot aşa nici noi nu vom putea odrăsli roadele cele de mult preţ ale evlaviei, de nu ne vom adăpa cu rugăciunea." Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să facem cereri, rugăciuni şi mijlociri pentru toţi oamenii, "căci acesta este lucrul bun şi bineprimit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru" (I Tim. 2, 1-4). Pe cine putem folosi ca pilde de rugăciune? Pe toţi sfinţii Bisericii care au experiat în viaţa lor puterea rugăciunii şi care au gustat încă de aici de pe pământ bunătăţile cele făgăduite. Având deci în jurul nostru "atâta nor de mărturii", se cade ca şi noi să ne îndeletnicim cu rugăciunea pentru că ea este după cuvântul Fericitului Augustin "cheia visteriei darurilor dumnezeieşti". Mântuitorul ne asigură că prin rugăciune se dobândeşte orice se doreşte bun şi folositor de către un creştin: "Toate câte veţi cere când vă rugaţi să credeţi şi le veţi avea" (Matei 21,22), şi iarăşi "Cereţi şi vi se va da vouă" (Matei 7,7). Curăţia inimii, iertarea păcatelor, credinţa în Dumnezeu şi dragostea faţă de aproapele rodesc în inima noastră numai dacă le hrănim prin rugăciune mereu. Aşa au făcut sfinţii în viaţa lor şi aşa trebuie să facem şi noi ca să ne putem bucura de binefacerile rugăciunii. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutăţile acestei vieţi şi ne pregăteşte să gustăm de pe acum bucuria Învierii şi a vieţii veşnice în comuniunea sfinţilor. (Alexandru Chituţă)