Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Rubrica pentru părinţi: De ce se tem copiii de întuneric

Rubrica pentru părinţi: De ce se tem copiii de întuneric

Un articol de: Iuliana Niţă - 09 Aprilie 2009

Copiii care se tem de întuneric simt o frică teribilă. Poate părea iraţional pentru un părinte sau, oricum, greu de înţeles, dar este un semnal pe care trebuie să-l ia în considerare. Rolul unui părinte este să-şi ajute copilul să se simtă în siguranţă.

Copilul nu vede întunericul ca fiind înspăimânător, el îşi imaginează că în întuneric se ascund fiinţe monstruoase care vor să-i facă rău. De aceea, se întâmplă ca, noaptea, mulţi copiii să aibă coşmaruri şi să viseze monştri. Copilul se poate simţi nesigur, este speriat, neliniştit, îngrijorat, stresat dacă îi este frică de întuneric. Cauzele pot fi desenele animate violente, folosirea îndelungată a calculatorului sau a jocurilor pe internet, filmele agresive, boala părinţilor, decesul unei rude, divorţul părinţilor, alcoolismul, conflictele sau abuzurile.

Iată ce poate face un părinte pentru a-şi linişti copilul înainte de culcare:

- să spunem rugăciunile înainte de culcare. Să-i citim din cărţile cu poveşti ortodoxe pentru copii;

- să-l întrebăm pe copil despre ce a mai făcut în cursul zilei, despre prietenii lui, despre activităţile de la şcoală sau grădiniţă. Să discutăm despre programul zilei următoare;

- să lăsăm o luminiţă de veghe aprinsă;

- să-l învăţăm pe copil să se joace pe întuneric. Să folosim luminiţe sau lanterne, să facem experimente sau să organizăm spectacole de teatru în cameră;

- când îl ducem pe copil în camera sa să se culce, să-l ţinem de mână. Să-i spunem că nu este nimeni în cameră care să-l sperie. Să-l învăţăm ca, atunci când se roagă, să stea în genunchi, iar privirea să-i fie îndreptată spre icoană. Să-i spunem că el, la fel ca toţi copiii, are un înger păzitor şi un sfânt care îl ocrotesc;

- să lăsăm uşa întredeschisă atât la camera copilului, cât şi la camera nostră;

- să-l încurajăm să doarmă cu păpuşa, cu ursuleţul sau cu jucăria preferată, pentru a se simţi mai în siguranţă;

- dacă se trezeşte dintr-un vis urât, să discutăm cu el şi să încercăm să-l liniştim. Să-i vorbim calm şi să-l mângâiem;

- uneori, un lapte cald cu miere îl poate linişti înainte de culcare;

- puţină muzică religioasă înainte de culcare îl va linişti cu siguranţă;

- să-i transmitem întotdeauna copilului mesaje pozitive, de la simple acte de vorbire până la atitudini şi fapte. Să-i spunem că îl iubim, să-l încurajăm în ceea ce doreşte să facă, să-l învăţăm să comunice, să aibă prieteni, să fie sociabil.

Este important pentru copil să nu meargă la culcare supărat, nervos, agitat. Dacă este supărat, discutaţi cu el înainte de culcare, încercaţi să-l liniştiţi. Nu lăsaţi copilul să privească la televizior sau să se joace la calculator seara. Înainte de culcare, copilul trebuie să aibă activităţi care să-l destindă. Astfel, vă puteţi plimba puţin în parc, vă puteţi juca cu copilul sau îi citiţi dintr-o carte.