Să fim pomi roditori de roade bune!

Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Matei 7, 15-21

Prin cuvinte aparent simple, Domnul Iisus Hristos ne-a oferit învăţături pline de înţelepciune dumnezeiască. Când Mântuitorul ne-a vorbit despre pom şi despre roadele pomului, parcă fiecare dintre noi se simte aşezat în centrul atenţiei. Iată, parcă eu sunt acel pom despre care a vorbit Mântuitorul. Aproape invariabil, atunci când ne autoevaluăm, fiecare dintre noi susţine că este un pom bun care face roade bune. Este o mare deosebire între pomul care creşte în sălbăticie şi pomul care este îngrijit cu atenţie şi altoit. Când guşti din roadele unui pom sălbatic şi apoi din cele ale pomului altoit, se poate vedea diferenţa. Dacă faptele noastre sunt asemenea fruc­telor unui măr nealtoit, vom fi îndepărtaţi şi aruncaţi în foc. Prin viaţa şi Învierea Sa, Fiul lui Dumnezeu a făcut din fiecare dintre noi un portaltoi al veşni­ciei. Un pom rău nu poate face poame bune, iar unui pom bun nu-i stă în fire să facă poame rele. Din pomul vieţii tale oare ce roade putem culege?