Să privim cu multă speranţă spre Înviere

Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena. Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult mai de preţ decât păsările. Matei 10, 23-31

***

De câteva zile, pericopele evanghelice ne amintesc despre alegerea celor 12 Apostoli, dar şi despre sfaturile pe care ei le-au primit din partea Mântuitorului. Propovăduirea lor avea mesaj central Învierea Domnului Iisus Hristos. Pe această piatră tare s-a conturat şi s-a înălţat Biserica creştină. Pentru un răstignit probabil că ucenicii nu ar fi înfruntat atâtea, însă pentru Domnul Hristos Cel înviat nu au precupeţit nici un efort. Când au fost alungaţi, au revenit cu mai multă determinare; când au fost prigoniţi, şi-au amintit că şi Învăţătorul lor a fost prigonit. Când au fost condamnaţi, şi-au amintit de crucificarea de pe Golgota. Când au plecat din această lume, au privit cu multă speranţă spre Înviere. Sfântul Ioan Gură de Aur aşa ne învaţă: „Cine vrea să împărtăşească slava lui Hristos trebuie să-I împărtăşească şi viaţa”. (Pr. Dumitru Păduraru)