„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Sfaturi practice în Biserică: Cum recunoaştem cărţile ortodoxe
Părintele Teofil Părăian, de foarte multe ori, atrăgea atenţia tinerilor că citirea cărţilor este unul dintre lucrurile de folos care nu numai că te pun în contact cu învăţăturile bune şi sfinte, dar fac legătura dintre autorul respectiv (Sfânt, episcop, preot, călugăr, teolog) şi cititor. Cu alte cuvinte, cărţile religioase sunt un mijloc de relaţie şi apropiere cu autorul în primul rând, şi apoi cu litera.
Ducându-mă într-o vizită pastorală, un credincios foarte bucuros îmi prezintă o Biblie spunându-mi că a cumpărat-o de la două persoane, nu dintr-un magazin sau librărie, ci de pe stradă. Faptul că a cumpărat Biblia de pe stradă imediat m-a dus cu gândul că aşa ceva ortodocşii nu fac şi că acea Biblie sigur nu este ortodoxă, lucru care, desigur, s-a confirmat. Deschizând respectiva Biblie, împreună am descoperit că nu se specifica editura şi am observat câteva lucruri care pentru noi, ortodocşii, contează şi pe care le voi enumera, ca astfel să ne dăm seama şi să recunoaştem cărţile într-adevăr ortodoxe. Orice carte de literatură religioasă, de slujbe şi rugăciuni sau reviste, ziare şi albume ortodoxe trebuie să apară sub îngrijirea unei edituri creştine. Aceste edituri pot aparţine Patriarhiei Române, unor mitropolii şi episcopii sau pot fi edituri creştin-ortodoxe renumite ori care pot fi recomandate de preotul cu care ţinem legătura. Putem descoperi apoi cartea ortodoxă dacă aceasta prezintă, începând cu prima pagină, aprobarea sau binecuvântarea Sfântului Sinod, a Părintelui Patriarh sau a unui episcop, urmată apoi de cele mai multe ori de o prefaţă sau un cuvânt care explică însemnătatea şi folosul volumului respectiv. Un alt mod, şi cel mai concret, în descoperirea cărţilor ortodoxe este legat de scrierea corectă a numelui Mântuitorului Hristos. Pentru ortodocşi scrierea corectă a numelui Mântuitorului este astfel: "Iisus Hristos", iar pentru celelalte confesiuni creştine, numele "Isus Hristos" - diferenţa este simplă, legată doar de litera "i". În altă ordine de idei, cărţile ortodoxe cuprind, faţă de cărţile altor confesiuni, icoane, învăţături despre cinstirea Sfinţilor, a Maicii Domnului, a Sfintei Cruci şi în special învăţături legate de Sfânta Treime. Şi, desigur, nu putem cumpăra cărţi ortodoxe de pe stradă sau de la diferite persoane care se prezintă ca misionari, ci de la librăriile şi editurile ortodoxe, de la pangarele bisericilor şi de la librăriile care deţin cărţi ortodoxe. Respectând paşii enumeraţi mai sus, cu siguranţă nu vom da greş atunci când dorim să cumpărăm o carte într-adevăr ortodoxă şi să ne îmbogăţim duhovniceşte.