„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Sfaturi practice în Biserică: Doreşte altuia ceea ce vrei pentru tine
Fă să stăm în slava Ta unul la dreapta şi altul la stânga ta! (Marcu 10, 37)
Aceste cuvinte au fost cerinţele lui Iacov şi Ioan de la Iisus, după ce Acesta îşi vesteşte pentru a treia oară pătimirile, dar şi Învierea Sa. Probabil că cei doi au intuit că şi ei vor trebui să sufere multe, dar sunt pregătiţi să plătească acest preţ: "Putem!", au zis ei (v. 39). Toate aceste cuvinte au trezit mânia celorlalţi Apostoli. Poate că ei nu au fost supăraţi neapărat de îndrăzneala lui Iacov sau Ioan sau de faptul că nu ar putea suporta şi ei suferinţele pentru Iisus. Probabil că Apostolii erau supăraţi mai degrabă de propria neputinţă de a-i cere aşa ceva lui Iisus, erau deranjaţi de propria lor lipsă de îndrăzneală. Mai mult, Iisus nici măcar nu reclamă dorinţa celor doi ca fiind necuviincioasă sau imposibilă, ci doar faptul că nu El este cel care dă aceste locuri, omul fiind cel care le câştigă (v. 40). În condiţiile în care Hristos, prin viaţa şi învăţătura Sa, propune apropierea şi comuniunea totală a omului cu Dumnezeu, nu poate să condamne această cerere. Ea poate fi considerată puerilă, dar justă. Aceasta este dorinţa firească a oricărui om, sădită chiar de Dumnezeu, şi anume ca omul să vrea să stea în comuniune cu El în Împărăţia Sa. Deci, Hristos nicicum nu se putea supăra în faţa unei astfel de cerinţe. Problema este însă la ceilalţi ucenici, care, deşi nu au avut îndrăzneală să-I ceară aşa ceva lui Iisus, s-au supărat pe Iacov şi pe Ioan. Fiind la început, Apostolii au confundat smerenia cu falsitatea. Dacă revolta lor ar fi provenit dintr-o smerenie adevărată nu s-ar fi supărat că altul cere ceea ce ei consideră că nu li se cuvine. Oricum, Mântuitorul le dă tuturor cuvânt de folos: lângă El vor sta cei care se pregătesc şi îşi ajută aproapele să fie şi el lângă Hristos. Această idee este dezvoltată în minunatul roman al lui Shafique Keshavjee "Regele, înţeleptul şi bufonul", reeditat recent. Doar cel care va face tot posibilul ca celălalt să ajungă la Hristos va fi şi el cu Hristos. @ Aşteptăm propunerile dumneavoastră la adresa redacţiei şi la george.aniculoaie@ziarullumina.ro