Suferință pentru împăcarea celor din cer cu cele de pe pământ

Şi când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe şi la Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi, Şi le-a zis: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi, intrând în el, îndată veţi afla un mânz legat, pe care n-a şezut până acum nici un om. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l. Iar de vă va zice cineva: De ce faceţi aceasta? Spuneţi că Domnul are trebuinţă de el şi îndată îl va trimite aici. Deci au mers şi au găsit mânzul legat la o poartă, afară la răspântie, şi l-au dezlegat. Şi unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: De ce dezlegaţi mânzul? Iar ei le-au spus precum le zisese Iisus, şi i-au lăsat. Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe el şi Iisus a şezut pe el. Şi mulţi îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii aşterneau ramuri, pe care le tăiau de prin grădini. Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăţia ce vine a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus! Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece. Marcu 11, 1-11

Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos a fost un eveniment deosebit. De-a lungul timpului, cei de acolo au mai avut nenumărate ocazii să vadă regi sau guvernatori care intrau în oraş, bucurându-se de ono­rurile cuvenite. În cazul Mân­tui­torului nimeni nu s-a pregătit în mod special. Poate doar ucenicii care au fost îndemnaţi de Domnul Hristos să găsească un mânz de asin. În vânzoleala generală, în acel moment parcă timpul încremenise! Ochii tuturor erau îndreptaţi spre poarta de intrare în oraş. Pe mânzul asinei, în chip smerit, şedea Iisus din Nazaret. Mulţimile entuziasmate strigau: „Osana!” şi „Osana întru cei de sus!” Doar Domnul Hristos era trist. Privea la cei care Îl ovaţionau acum, iar peste câteva zile Îl vor condamna la moarte prin crucificare. Sfântul Chiril al Ierusalimului aşa mărturiseşte: „Mântuitorul a suferit pentru ca să împace prin Sângele Crucii cele din cer şi cele de pe pământ”.