„În vremea aceea a intrat Iisus în corabie cu ucenicii Săi și a zis către ei: Să trecem de cealaltă parte a lacului. Și au plecat. Dar, pe când ei vâsleau, El a adormit. Atunci s-a lăsat pe lac o furtună
Suntem pregătiți?
Şi fiind întrebat de farisei când va veni împărăţia lui Dumnezeu, le-a răspuns şi a zis: Împărăţia lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut. Şi nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru. Zis-a către ucenici: Veni-vor zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului Omului, şi nu veţi vedea. Şi vor zice vouă: Iată este acolo; iată, aici; nu vă duceţi şi nu vă luaţi după ei. Căci după cum fulgerul, fulgerând dintr-o parte de sub cer, luminează până la cealaltă parte de sub cer, aşa va fi şi Fiul Omului în ziua Sa. Dar mai întâi El trebuie să sufere multe şi să fie lepădat de neamul acesta. Luca 17, 20-25
Mântuitorul ne spune că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul nostru, în sufletul fiecăruia. Înainte de toate, contează mai puţin când vine sfârşitul, ci cum ne găseşte acel sfârşit. Suntem pregătiţi pentru a deveni „locuitori” ai Împărăţiei lui Dumnezeu? Cei necopţi duhovniceşte tratează această problemă cu multă lejeritate. În căutarea senzaţionalului ieftin, trăim cu impresia că spusele Fiului lui Dumnezeu le putem interpreta după mintea şi dorinţele fiecăruia dintre noi. Deoarece venirea Sa a iscat mereu întrebări, să deschidem Sfânta Scriptură şi să recitim cuvintele Sale. Părintele Cleopa aşa ne învaţă: „Trei sunt lucrurile de căpetenie pentru mântuire: credinţa dreaptă în Dumnezeu, faptele bune şi smerenia.”