„În vremea aceea a scos Iisus un demon dintr-un bolnav care era mut. Și când a ieșit demonul, mutul a vorbit, iar mulțimile s-au minunat. Iar unii dintre ei au zis: Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, scoate pe de
Tezaur patristic
„Dar nu numai pentru aceasta, ci şi ca să nu mai aibă nici unul din cei ce slujesc făpturii în loc de Făcător, putinţa să-şi scuze neştiinţa, o dată ce aude făptura vestind mai puternic decât orice glas pe Făcătorul ei. Dar dacă Făcătorul celor văzute a semănat în fire în chip natural raţiuni duhovniceşti de-ale înţelepciunii şi moduri de purtare cuviincioasă, atunci urmează că orice minte încununată cum se cuvine, cu virtute şi cunoştinţă, împărăţind, (…) peste o deprindere ce nu vede decât pacea, sau peste o stare lipsită de orice patimi (…) are toată zidirea în stăpânirea ei prin formele care o alcătuiesc“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 51, în Fil. rom., vol. III, p. 200)



.jpg)


