Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Viața, o punte spre Dumnezeu

Viața, o punte spre Dumnezeu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia zilei
Un articol de: Dumitru Păduraru - 30 Octombrie 2015

Deoarece mulţi s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi, aşa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început şi au fost slujitori ai Cuvântului, am găsit şi eu cu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ţi le scriu pe rând, ca să te încredinţezi despre temenicia învăţăturii pe care ai primit-o. Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. Şi pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului. Iar toată mulţimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară şi se ruga. Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea şi, de naşterea lui, mulţi se vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Luca 10, 1-15

 

***

Ucenicii Domnului Iisus Hristos au fost în număr de doisprezece, numiţi Apostoli. În afara acestora au mai fost şi alţi şaptezeci (sau şaptezeci şi doi).
Ambele numere sunt simbolice: Cei şaptezeci simbolizează cele şaptezeci de neamuri neevreieşti către care s-a vestit învăţătura Mântuitorului. Numărul doisprezece simbolizează cele doisprezece seminţii ale lui Israel. Ucenicii sunt asemănaţi cu secerătorii care ies pe arie şi adună grâul, care în final ajunge pâine. Acestora Domnul Hristos le spune să binecuvânteze fiecare casă în care vor intra. Un credincios ştie că fiecare clipă a vieţii sale este o punte spre Dumnezeu. Prin viaţa noastră fiecare poate deveni un ucenic al Domnului Hristos. Prin faptele cele bune propovăduim învăţăturile Mântuitorului. Să avem în gândurile noastre în fiecare zi aceste cuvinte: „Unde este dragoste, acolo este pace, unde este pace, acolo este binecuvântare, unde este binecuvântare, acolo este Dumnezeu, iar unde este Dumnezeu, nimic nu lipseşte".