„Zis-a Domnul: Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum audb, și judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimis. Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia
17 Mai, 2024
Vocabular religios
Enon: nume amintit de Sfântul Evanghelist Ioan (3, 23) ca fiind locul unde boteza Ioan Botezătorul, loc separat de cel unde botezau şi ucenicii lui Iisus. „Şi boteza Ioan în Enon (nu în Enom, aşa cum s-a tradus uneori !), aproape de Salim, că erau acolo ape multe şi veneau şi se botezau“. După cea mai veche şi mai comună părere primită, Enon era o localitate situată la trei leghe (12km ; 1 legheâ4km) spre sud de vechiul oraş Scitopolis (astăzi Beisâm, cf. Durand). Aici boteza Ioan când apele Iordanului se revărsau din cauza ploilor din lunile aprilie şi a topirii zpezii de pe muntele Hermon.
excomunicare: alungare, scoatere sau îndepărtare din comunitatea creştinilor Bisericii a celor ce nu ascultă de autoritatea ei sau se fac vinovaţi de abateri grave de la învăţătura ei de credinţă sau de la legile morale evanghelice. Evreii foloseau această metodă de apărare a preceptelor mozaice. Evanghelia vorbeşte despre îndepărtarea de sinagogă a orbului din naştere vindecat de Iisus sâmbăta (Ioan 9, 22-35 ; cp 13, 42; 16, 2). Mântuitorul previne pe ucenicii Lui că vor fi duşi în sinagogi, bătuţi, alungaţi şi urmăriţi pentru numele Lui (Matei 10, 17; Marcu 13, 9; Luca 6, 22) şi închişi (Luca 22, 12) Mântuitorul Însuşi pune acest mijloc de apărare a dreptei credinţe şi a ascultării de Biserică, de autoritatea ei superioară, care are puterea spirituală de a lega şi dezlega (Matei 16, 18-19; 18, 18), socotind pe cei ce se abat ca „păgâni şi vameşi“ (Matei 18, 17). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)
