Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 23 Septembrie 2008

- boldul morţii: expresie folosită sub formă interogativă în viziunea lui profetică de către Sfântul Apostol Pavel. Vorbind de învierea morţilor cu trupuri nemuritoare, la Ziua Judecăţii de Apoi, el spune: „Vrăjmaşul cel din urmă care va fi nimicit este moartea“ (I Corinteni 15, 26); adică moartea nu va mai exista pentru nimeni; căci chiar cei vii, aflaţi atunci în viaţă, nu vor mai muri, ci se vor schimba în trupuri nestricăcioase (I Corinteni 15, 51; I Tesaloniceni 4, 17). Atunci, „moartea este înghiţită de biruinţă“; apoi apostolul o întreabă: „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte boldul tău? Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea“ (I Corinteni 15, 54-56). În ce fel este păcatul boldul morţii, o lămuresc apostolii astfel: „Ci fiecare este ispitit, când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte“ (Iacov 1, 14-15). „Pentru că plata păcatului este moartea“ (Romani 6, 23). Este vorba, fireşte, aici, de „moartea trupească“ şi de „învierea trupească“ a celor morţi, în ziua cea de apoi. Învierea morţilor înseamnă sfârşitul morţii sau - cum zice apostolul - „moartea e înghiţită de biruinţă“. (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)