„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
22 Noi, 2024
Vocabular religios
- avva, abba sau ava (prescurtat): termen ebraic, tradus în limba greacă prin „tată“ sau „părinte“ şi uneori alături de acesta, însă păstrându-se şi cuvântul „avva“. Expresia „Avva (Abba) Părinte!“ e folosită de Mântuitorul Hristos în rugăciunea din Grădina Ghetsimani, când cere de la Tatăl să treacă de la El paharul suferinţei şi al morţii (cf. Marcu 14, 36). De fapt, El a vorbit în limba aramică, cea care se vorbea în timpul Său. În aceeaşi expresie şi Sfântul Apostol Pavel foloseşte cuvântul „avva“, spre a arăta că, primind în inimile lor la botez Duhul Fiului lui Dumnezeu, creştinii sunt înfiaţi prin har; de aceea şi ei numesc pe Dumnezeu: „Avva, Părinte“ (Gal. 4, 6);
- azimă: pâinea nedospită, fără aluat, care se pregătea la evrei în ajunul Paştilor şi se consuma - după un anumit ritual - în amintirea scoaterii lor din robia Egiptului (Ieş. 12, 6-34; 39, 51; 13, 3-10; Deut. 16, 3). Zilele ce urmau Paştelui se numeau „Zilele Azimilor“ (15-21 Nisan) care erau în număr de şapte zile, de la 15-21 Nisan (Martie); cf. Matei 26, 17-19; Luca 22, 7-13). Când Sărbătoarea Azimilor era de opt zile, prima zi a azimilor corespundea cu Paştele (14-15 Nisan, Marcu 14, 1, 12; Fapte 12, 3; 20, 6), După dărâmarea Ierusalimului, zilele azimilor se socoteau de şapte zile (Gheoghiu, Ev. Matei, p. 710-712). Sfântul Apostol Pavel vorbeşte de azime în sens figurat când zice: „Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi (azimi) fără aluat, căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi“ (I Cor. 5, 7). „Prin aceasta zice Hrisostom - arată că răul (păcatele) încă nu stăpânesc pe mulţi...“ Iar prin noul aluat, „Hristos numeşte învăţătura Sa“ (Omilia XV la 1 Corinteni, p. 195). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)
