Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 27 August 2008

- avva, abba sau ava (prescurtat): termen ebraic, tradus în limba greacă prin „tată“ sau „părinte“ şi uneori alături de acesta, însă păstrându-se şi cuvântul „avva“. Expresia „Avva (Abba) Părinte!“ e folosită de Mântuitorul Hristos în rugăciunea din Grădina Ghetsimani, când cere de la Tatăl să treacă de la El paharul suferinţei şi al morţii (cf. Marcu 14, 36). De fapt, El a vorbit în limba aramică, cea care se vorbea în timpul Său. În aceeaşi expresie şi Sfântul Apostol Pavel foloseşte cuvântul „avva“, spre a arăta că, primind în inimile lor la botez Duhul Fiului lui Dumnezeu, creştinii sunt înfiaţi prin har; de aceea şi ei numesc pe Dumnezeu: „Avva, Părinte“ (Gal. 4, 6);

- azimă: pâinea nedospită, fără aluat, care se pregătea la evrei în ajunul Paştilor şi se consuma - după un anumit ritual - în amintirea scoaterii lor din robia Egiptului (Ieş. 12, 6-34; 39, 51; 13, 3-10; Deut. 16, 3). Zilele ce urmau Paştelui se numeau „Zilele Azimilor“ (15-21 Nisan) care erau în număr de şapte zile, de la 15-21 Nisan (Martie); cf. Matei 26, 17-19; Luca 22, 7-13). Când Sărbătoarea Azimilor era de opt zile, prima zi a azimilor corespundea cu Paştele (14-15 Nisan, Marcu 14, 1, 12; Fapte 12, 3; 20, 6), După dărâmarea Ierusalimului, zilele azimilor se socoteau de şapte zile (Gheoghiu, Ev. Matei, p. 710-712). Sfântul Apostol Pavel vorbeşte de azime în sens figurat când zice: „Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi (azimi) fără aluat, căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi“ (I Cor. 5, 7). „Prin aceasta zice Hrisostom - arată că răul (păcatele) încă nu stăpânesc pe mulţi...“ Iar prin noul aluat, „Hristos numeşte învăţătura Sa“ (Omilia XV la 1 Corinteni, p. 195). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)