Vocabular religios

- astăzi: adverb de timp, cu diverse dimensiuni de extindere în viaţa descrisă de Noul Testament. Strict vorbind, „astăzi“ înseamnă „ziua de azi“, adică ziua în care se vorbeşte sau se acţionează. În acest sens, Îngerul Domnului, vestind păstorilor naşterea lui Iisus, spune: „Astăzi vi S-a născut Mântuitor“. Sau se zice: „Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi“ (Matei 6, 11), adică „în fiecare zi“ (Luca 11, 3). Când Domnul Hristos intră la Zaheu, spune: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia“ (Luca 19, 5-9). De asemenea, pe Petru îl previne că „astăzi, (în noaptea aceasta) te vei lepăda de trei ori de Mine“ (Marcu 14, 30; Luca 22, 34, 61). Iar tâlharului de pe cruce îi spune Mântuitorul: „astăzi vei fi cu Mine în rai“ (Luca 23, 43). Termenul poate însemna şi un timp de mai multe zile sau nedeterminat; aşa se zice de „iarba câmpului, care astăzi este, iar mâine se taie şi se aruncă în cuptor“ (Luca 12, 28-30). De asemenea, când unii farisei vestesc pe Iisus că Irod avea să-L omoare, le răspunde: „Spuneţi vulpii acesteia că astăzi şi mâine alung demoni şi fac vindecări“ (Luca 13, 32-33). Sau: „Astăzi sau mâine vom merge şi vom face“ (Iacov 4, 13) etc. Alte texte unde e folosit cuvântul „astăzi“ arată un timp şi mai îndelungat. În acest sens, se spune de iudei că, „până în ziua de astăzi, când se citeşte Moise (adică Legea), stă un văl pe inima lor“ (II Cor. 3, 14-15). Sau: „De veţi auzi astăzi glasul Lui, nu vă învârtoşaţi inimile“ (Evr. 3, 7-8). Şi iarăşi: „Îndemnaţi-vă unii pe alţii zilnic, pînă ce putem să zicem: «Astăzi»“ (Evr. 3, 13), adică „pururea“, cât trăiţi, câte zile aveţi. Termenul are însă şi un sens mai larg, de „veacul acesta“. Despre Fiul, zice Tatăl: „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut“ (Ps. 2, 5). Acest „astăzi“ se poate întelege şi ca naşterea Lui din eternitate şi ca trupul naşterii omeneşti sau al Întrupării Lui din Sfânta Fecioară (Evr. 1, 5; 5, 5), dar şi ca Naşterea sau Învierea Domnului din morţi (Fapte 13, 33-34) şi proslăvirea Lui. În alt text însă, expresia „astăzi“ înseamnă veacul acesta, căci zice Apastolul: „Iisus Hristos, ieri, azi şi în veci, este acelaşi“ (Evr. 13, 8), adică timpul nemărginit, trecutul, prezentul şi viitorul cel fără sfârşit, în veacul viitor, în eternitate. (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)