Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 13 August 2008

- arvună: acont, cuvânt folosit de Sfântul Apostol Pavel în expresia: „arvuna Duhului, în inimile noastre“ (II Corinteni 1, 22 ; 5, 5) pentru a arăta darurile Duhului Sfânt ce se dau prin Taina Mirungerii. Acum ne dă numai o arvună din darurile cereşti şi prin aceasta ne face „deodată şi prooroci, şi preoţi, şi împăraţi“. Iar atunci când vom fi cu El, ne va da toate şi vom împărăţi veşnic cu El, ca preoţi şi împăraţi (Apocalipsa 20, 6). Ea este numită şi „pârgă a Duhului“, prin care suspinăm, aşteptând înfierea şi răscumpărarea trupului nostru (Romani 8, 23). Această pecetluire care dă arvuna este legată şi de o făgăduinţă a moştenirii acelei răscumpărări, căci zice apostolul: „Crezând în El aţi fost pecetluiţi (prin Mirungere) cu Sfântul Duh al făgăduinţei, Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Lui“ (Efeseni 1, 13-14). „Arvuna este o parte a întregului. El a cumpărat de la noi mântuirea noastră şi pentru aceasta ne-a dat arvuna. N-a dat întreg preţul, ci numai arvuna, pentru că nici noi n-am lucrat totul, ci am dat numai credinţă. Numai atunci când vom proba credinţa noastră prin fapte, atunci şi El ne va plăti preţul întreg“ (Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omilii la II Corinteni“). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea, EIBMBOR, 1995)