„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Vocabular religios
- aromate: miresme cu care Nicodim, Iosif din Arimateea şi femeile mironosiţe au uns trupul Domnului când L-au pus în mormânt (Ioan 19, 40), înfăşurându-L în giulgiu. Apoi, femeile, întâlnindu-se, au pregătit miresme şi miruri, iar sâmbătă s-au odihnit (Luca 23, 56). Şi cu aceste miresme pregătite, a doua zi, dumincă (prima zi după sâmbătă), au mers la mormânt ca să ungă trupul Domnului (Luca 24, 1; Marcu 16, 1). „Aromatele (miresmele) nu erau numai plante aromatice, ci mai ales uleiuri parfumate“ (Lagrange).
- Artemas sau Artemon: amintit numai în Epistola către Tit (3, 12). După tradiţie, făcea parte dintre „Cei şaptezeci“ de apostoli şi a devenit episcop de Listra. Este prăznuit la 4 ianuarie, cu „Soborul celor Şaptezeci“. - Artemiza: nume de zeiţă al cărei cult era foarte răspândit în Asia Mică şi în marele centru - oraşul Efes. Vulgata a tradus termenul grec prin Diana. Artemiza „reprezenta puterea de procreare a rasei umane“ (Jacquier) şi „simbolul fertilităţii“. Ea era „marea (zeiţă) Artemis“ a efesenilor (Faptele Apostolilor 19, 24, 27, 34-35). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea, EIBMBOR, 1995)








