Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 23 Iulie 2008

- Agripa al II-lea, sau Irod Agripa al II-lea (27-94) era fiul lui Irod Agripa (Fapte 12, 1-23). Este amintit în Fapte 25, 13; 26, 32, ca rege, numai cu numele de Agripa şi frate cu Berenice şi Drusila. În anul 50 (53), Agripa al II-lea a fost numit rege de Halchis, un mic principat în Liban, în locul unchiului său, Irod al II-lea, decedat, frate cu Agripa I şi cu Irodiada. În anul 52, în schimbul principatului Halchis, Claudiu (împărat roman) îi dădu cu titlu de rege, tetrarhia lui Filip (Batanea, Trahonilida, Iturea, Auranila), iar Gaulanita şi Abilea, lui Lisanie. Neron i-a adăugat Tiberiada şi Tarihea, cu împrejurimile lor, apoi cetatea Iulia, în Perea, şi 14 sate împrejurul ei (Jacquier). I s-a reproşat purtarea sa incestuoasă cu sora sa, Berenice, complezenţa sa faţă de romani şi atitudinea sa ambiguă, dacă nu favorabilă, faţă de creştini (Dufour);

- Ahaia: provincie romană senatorială, în vremea Noului Testament şi a Apostolilor, guvernată de proconsulul Galion (Fapte 18, 12); era un alt nume al Greciei sau Eladei (Fapte 20, 2). Provincia Ahaia cuprindea Peloponezul, Grecia centrală şi insulele învecinate. Pentru autorul Faptelor Apostolilor şi pentru Sfântul Apostol Pavel, Ahaia şi Macedonia formează ansamblul teritoriilor greceşti. (Fapte 19, 21; Romani 15, 26; I Tesaloniceni 1, 7-8). Capitala Ahaiei era Corintul. Ahaia este amintită în Noul Testament pentru încreştinarea timpurie şi pentru dărnicia locuitorilor ei. Din Ahaia, anume din Corint, era Ştefana - pe care l-a botezat Pavel cu toată casa lui - numindu-l «pârga Ahaiei» (1 Corinteni 1, 16; 16, 1.5, 17). Sfinţilor «care sunt în toală Ahaia» le scrie Apostolul şi a doua epistolă (II Corinteni 1. 1), lăudându-i pentru râvna lor la strângerea colectei (II Corinteni 9, 2; II. 10) pentru fraţii sfinţi din Ierusalim. (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea, EIBMBOR, 1995)