Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 01 Iulie 2008

marcionism: una dintre doctrinele gnosticilor; numele vine de la Marcion, originar din Asia Mică, stabilit la Roma către 140, unde, sub influenţa gnosticismului lui Cerdon, dezvoltă propriul lui sistem, pe baza unor texte din Epistola către Galateni, despre Dumnezeul celor două Testamente şi despre canonul Scripturii. După Marcion, există «doi dumnezei»: un dumnezeu inferior, imperfect, al Vechiului Testament, care a creat lumea, a dat Legea şi a inspirat profeţii, care se mânie şi se răzbună; un dumnezeu al Noului Testament, Tatăl lui Iisus Hristos, al iubirii, al milei şi al iertării. Între cei «doi dumnezei», cel creator şi cel răscumpărător, nu există legătură; nici între Lege şi Evanghelie, între Israel şi Biserică sau între iudaism şi creştinism. Materia este rea, de aceea Marcion recomanda ascetismul riguros. Pentru a susţine ideile sale, el stabileşte propriul său canon: Evanghelia după Luca, episcopele pauline fără Timotei şi Tit, din care elimină ideile iudaice. De la început, Biserica a condamnat ideile lui Marcion, căci ea a apărat unitatea istoriei mântuirii şi revelaţiei, continuitatea dintre Vechiul şi Noul Testament. Cel mai important exeget modern al lui Marcion a fost Adolf Harnak (1851-1930), care susţine deosebirea radicală între Evanghelia unică a lui Hristos şi celelalte religii. (pr. prof. dr. Ion BRIA, Dicţionar de Teologie Ortodoxă)