„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Vocabular religios
Panagia: cuvânt grecesc care, în româneşte, înseamnă „Preasfânta“ şi este unul din numele pe care creştinii ortodocşi le folosesc pentru Fecioara Maria. Cele mai importante epitete pe care le folosim cu referire la Fecioara Maria sunt: Theotokos (Maica Domnului sau Născătoare de Dumnezeu), Aeiparthenos (Pururea Fecioară) şi Panagia (Preasfânta). „Maica Domnului“ a fost introdus la Sinodul din Efes din anul 431, iar „Pururea Fecioară“, la Sinodul din Constantinopol (553). „Preasfânta“ nu a fost niciodată definit din punct de vedere dogmatic, dar este acceptat şi folosit de întreaga Biserică Ortodoxă;
Pantocrator (gr. Atotputernic): în arta bisericească, Pantocrator este o icoană situată adesea pe bolta bisericii, care reprezintă pe Iisus, Atotputernicul Dumnezeu, Domnul întregului univers; paraclis: 1) mică biserică sau capelă, specifică mănăstirilor şi reşedinţelor episcopale sau mitropolitane, unde se desfăşoară slujbe zilnice; 2) slujbă în onoarea unui sfânt; Patristică: Ramură teologică ce studiază scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii; Pavecerniţă (gr. Apodeipnon; sl. Velikoye Povechernye): slujbă ce se ţine după ce s-a înserat. Uneori, este combinată cu Vecernia într-o slujbă ce poate dura toată noaptea; Penticostar: carte ce conţine slujbele, rugăciunile şi imnele ce se ţin în perioada dintre Sfintele Paşti şi Rusalii; Polychronion (sl. Mnogaya Lyeta): rugăciune ce se cântă în cinstea episcopului; acolit: persoană care ajută preotul în timpul serviciilor religioase. În Biserica timpurie, adulţii îndeplineau această funcţie, dar în ziua de azi, este îndeplinită de copiii de altar; Aliluia (ebr.): Lăudat să fie Domnul; Apanthisma (gr. „buchet de flori“): culegere de rugăciuni, dintre care multe au fost scrise de Sfinţii Părinţi, pe care le-a adunat Cuv. Nicodim Aghioritul. Publicată întâia dată la Constantinopol, în 1799. (pr. prof. Ene Branişte, prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase)