„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Vocabular religios
ierurgie: slujbă bisericească de binecuvântare şi de sfinţire a oamenilor şi a lucrurilor. Ex: sfinţirea apei, înmormântare etc;
aghiazmă (gr. aghios -sfinţire): apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. În înţelesul ei de slujbă de sfinţire a apei, aghiazma este de două feluri: mare şi mică. Aghiazma mică se mai numeşte în popor şi sfeştanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor, pentru că la început se înţelegea prin ea Aghiazma mare, care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare numită şi ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii. În biserică, sfinţirea cea mică a apei se săvârşeşte de regulă la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii, mai ales în zilele de miercuri şi vineri dimineaţa. Această apă sfinţită de Duhul Sfânt, prin rugăciunile preoţilor, are multe feluri de lucrări, precum însăşi ectenia sfinţirii şi rugăciunea mărturisesc. „Prin stropirea cu aghiazmă, duhurile cele viclene se gonesc şi se iartă de păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavoleşti, gândurile cele rele; iar mintea se curăţeşte de lucrurile cele spurcate şi îndreptată spre rugăciune se face; aduce dar paza, înmulţirea câştigului şi îndestulare; bolile goneşte şi dă sănătate trupească şi sufletească. Şi mai în scurt să zicem: toţi cei ce o primesc cu credinţă iau sfinţenie şi binecuvântare. Pentru aceasta dar, datori sunteţi şi voi, preoţilor, să vă învăţati enoriaşii voştri ca să o primească pe ea cu credinţă, spre marele folos al lor“ (Molitfelnicul, „Povăţuirea din fruntea slujbei Aghiezmei mici“ ed. 1984, p. 167). Aghiazma de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sf. Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. Slujba Aghiezmei mari este mai lungă şi mai sărbătorească decât a Aghiezmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslavesc Botezul Domnului în Iordan. (pr. prof. Ene Branişte, prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase)