Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 18 Iunie 2008

ierurgie: slujbă bisericească de binecuvântare şi de sfinţire a oamenilor şi a lucrurilor. Ex: sfinţirea apei, înmormântare etc;

aghiazmă (gr. aghios -sfinţire): apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. În înţelesul ei de slujbă de sfinţire a apei, aghiazma este de două feluri: mare şi mică. Aghiazma mică se mai numeşte în popor şi sfeştanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor, pentru că la început se înţelegea prin ea Aghiazma mare, care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare numită şi ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii. În biserică, sfinţirea cea mică a apei se săvârşeşte de regulă la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii, mai ales în zilele de miercuri şi vineri dimineaţa. Această apă sfinţită de Duhul Sfânt, prin rugăciunile preoţilor, are multe feluri de lucrări, precum însăşi ectenia sfinţirii şi rugăciunea mărturisesc. „Prin stropirea cu aghiazmă, duhurile cele viclene se gonesc şi se iartă de păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavoleşti, gândurile cele rele; iar mintea se curăţeşte de lucrurile cele spurcate şi îndreptată spre rugăciune se face; aduce dar paza, înmulţirea câştigului şi îndestulare; bolile goneşte şi dă sănătate trupească şi sufletească. Şi mai în scurt să zicem: toţi cei ce o primesc cu credinţă iau sfinţenie şi binecuvântare. Pentru aceasta dar, datori sunteţi şi voi, preoţilor, să vă învăţati enoriaşii voştri ca să o primească pe ea cu credinţă, spre marele folos al lor“ (Molitfelnicul, „Povăţuirea din fruntea slujbei Aghiezmei mici“ ed. 1984, p. 167). Aghiazma de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sf. Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. Slujba Aghiezmei mari este mai lungă şi mai sărbătorească decât a Aghiezmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslavesc Botezul Domnului în Iordan. (pr. prof. Ene Branişte, prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase)