Această ultimă săptămână pregătitoare pentru Postul Mare are o rânduială specială atât din punct de vedere liturgic, dar şi practic.
În aceste zile nu se mai mănâncă produse şi preparate din carne. Hrana va exclude carnea, dar produsele lactate, ouă şi peşte se vor putea consuma inclusiv miercurea şi vinerea. Aceasta se face cu înţelepciune, pentru că trecerea lentă spre zilele de post negru din prima săptămână a Postului Mare nu va perturba sănătatea şi buna funcţionare a organismului. În acelaşi sens, deşi miercuri şi vineri se poate mânca şi lactate, ouă, peşte, aceasta se face doar după ajunare. Din această cauză nici Liturghia nu se săvârşeşte în aceste două zile, pentru postul special care se ţine.
De miercuri a început şi rostirea rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, "Doamne şi Stăpânul vieţii mele…", rugăciune specifică Postului Mare. În seara Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai se săvârşeşte rânduiala iertării, căci, aşa cum spune Evanghelia duminicii respective, doar prin iertarea şi nejudecarea celuilalt primim şi noi iertare şi nu vom mai fi judecaţi.
Săptămâna Albă nu trebuie confundată cu Săptămâna Luminată, prima după Sfintele Paşti. Dacă atunci totul va fi luminat de Învierea lui Hristos, acum doar ne hrănim cu hrană albă. Aceste alimente sunt foarte bune pentru organism, ele furnizând nutrienţi esenţiali pentru o creştere armonioasă, de aceea se şi recomandă consumarea lor în această perioadă de accentuare a vieţii duhovniceşti. Astfel, prin renunţarea la consumul de grăsimi animale - dar prin creşterea ingestiei de grăsimi esenţiale organismului care se găsesc în peştele gras - creierul se hrăneşte pentru o mai bună înţelegere a adevărurilor divine, iar sângele se subţiază pentru o mai bună circulaţie a vieţii şi hranei în întregul organism. Prin vitaminele liposolubile din aceste produse, ochiul se hrăneşte pentru perceperea şi discernerea realităţilor duhovniceşti. Dacă prin calciu, care se absoarbe mai bine din produsele lactate acide - acre, se mineralizează şi se dezvoltă scheletul ce susţine corpul, prin post se desăvârşeşte verticalitatea morală a persoanei.
Se observă astfel că alimentaţia rânduită de Sfinţii Părinţi, pe lângă efectele pozitive, sanogene, asupra trupului, au şi importante efecte pe plan duhovnicesc. Prin aceasta se înţelege mai bine rânduiala Bisericii care preţuieşte trupul, templul lui Dumnezeu, dar îl struneşte mai ales spre ceea ce îi este de folos şi binefăcător, şi nu spre ceea ce este doar plăcut, dar nefolositor sau chiar dăunător.
Biserica promovează o rânduială normală şi naturală pentru om, acuzând excesele care vin din prea mult sau prea puţin. Viaţa creştinului trebuie să fie calea de mijloc ce conduce la dreapta înţelegere şi trăire a lui Dumnezeu.
