Săptămâna în care ne aflăm ne pregăteşte pentru timpul binecuvântat al Postului Mare. Ea se numeşte Săptămâna Albă, când se dezleagă la brânză, lapte, ouă şi peşte. Această săptămână ne
28 Feb, 2025
x
Săptămâna în care ne aflăm ne pregăteşte pentru timpul binecuvântat al Postului Mare. Ea se numeşte Săptămâna Albă, când se dezleagă la brânză, lapte, ouă şi peşte. Această săptămână ne
Suntem în Săptămâna Lăsatului sec de brânză numită şi Săptămâna albă în care nu se mănâncă produse din carne, dar se pot consuma brânză, lapte, ouă şi peşte în fiecare zi. Această săptămână ne pregăteşte trupeşte şi sufleteşte pentru Postul Mare care începe luni, după Duminica Lăsatului sec de brânză, numită şi a Izgonirii lui Adam din Rai, care este a patra duminică din perioada liturgică a Triodului.
Timpul liturgic dintre Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai îl regăsim în Triod sub numele Săptămâna Lăsatului sec de brânză sau, mai simplu,
Duminică, 1 august 2021, începe perioada de post închinată Adormirii Maicii Domnului. Numit în popor şi Postul Sântă-Măriei, acesta are durata de două săptămâni şi se încheie sâmbătă, 14 august, în
Postul Mare este precedat de o săptămână pregătitoare, de trecere, numită Săptămâna brânzei sau Săptămâna albă. Aceste denumiri vin de la faptul că în cele 7 zile premergătoare Postului Mare se
Sătenii denumeau luna noiembrie brumar (luna brumei) sau vinar (luna vinurilor), pentru că, alături de fenomenul natural al brumei, era vremea când vinul fermenta și se limpezea în butoaiele gospodarilor harnici.
Astăzi, în sâmbăta săptămânii lăsatului sec de brânză, Biserica a rânduit pomenirea tuturor sfinților, bărbaţi şi femei, care s-au nevoit prin viață ascetică, post și rugăciune. Această sâmbătă
Potrivit rânduielii bisericeşti, înainte de începerea Postului Mare, parcurgem o săptămână pregătitoare, de trecere, numită în popor Săptămâna brânzei. Începând de astăzi, în această săptămân
Oricine poate afla din calendarul bisericesc că zilele de miercuri și vineri ale săptămânii viitoare, așa‑numita Săptămână a Brânzei sau Săptămâna Albă, sunt zile aliturgice.Sintagma de zi aliturgică
Duminica Izgonirii lui Adam din rai (a Lăsatului sec de brânză) (Matei 6, 14‑21) Zis‑a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta
După îndătinata tradiţie liturgică, înainte de începerea Postului Mare parcurgem o perioadă de trecere, numită în popor săptămâna albă, a brânzei ori a untului. Aceste numiri
Începând de ieri am intrat în ultima săptămână care precedă Postul Mare, numită şi Săptămâna albă sau a brânzei. În această săptămână nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri
Astăzi am început ultima săptămână dinaintea Postului Mare, numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna albă, deoarece până în duminica următoare, când se lasă sec complet, este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte în toate zilele. Este o săptămână pregătitoare pentru Postul Mare şi aminteşte de perioada petrecerii lui Adam şi Eva în grădina Edenului, când mâncau numai ce le oferea făptura în mod natural. Perioada se încheie cu Duminica izgonirii strămoşilor neamului omenesc din Rai. Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, adică nu se face Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa, iar ca o pregătire pentru perioada Postului Mare, se săvârşeşte Pavecerniţa Mare cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: "Doamne şi Stăpânul vieţii mele...". În această săptămână nu se fac nunţi şi petreceri, iar duminică, este obiceiul ca credincioşii să-şi ceară iertare unii de la alţii pentru a începe postul împăcaţi. (M.N.)
Părinte profesor, săptămâna viitoare putem consuma alimente care conţin lapte şi ouă şi în zilele de miercuri şi vineri. De ce a rânduit Biserica această perioadă înaintea postului? După perioade în care
Părinte, ce este "lăsatul secului" şi cum ar trebui să lase sec de mâncare un creştin? În tradiţia ortodoxă, există obiceiul "lăsatei secului", sub forma unei mese generoase, cu o varietate de produse de la
Această ultimă săptămână pregătitoare pentru Postul Mare are o rânduială specială atât din punct de vedere liturgic, dar şi practic. În aceste zile nu se mai mănâncă produse şi preparate din carne. Hrana va exclude carnea, dar produsele lactate, ouă şi peşte se vor putea consuma inclusiv miercurea şi vinerea. Aceasta se face cu înţelepciune, pentru că trecerea lentă spre zilele de post negru din prima săptămână a Postului Mare nu va perturba sănătatea şi buna funcţionare a organismului. În acelaşi sens, deşi miercuri şi vineri se poate mânca şi lactate, ouă, peşte, aceasta se face doar după ajunare. Din această cauză nici Liturghia nu se săvârşeşte în aceste două zile, pentru postul special care se ţine.
Duminica ce a trecut ne prezintă în mod anticipat tabloul Înfricoşătoarei Judecăţi. Cea de-a Doua Venire a lui Hristos - când va face judecata lumii acesteia - devine temă de cugetare tocmai acum în apropierea
Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi mai este numită şi a Lăsatului Sec de Carne. Începând de azi, 8 februarie, creştinii ortodocşi intră în Săptămâna Albă, care precede începutul Păresimilor şi este menită să îi pregătească pe credincioşi pentru perioada de pocăinţă şi post care va urma. În Săptămâna Albă se face dezlegare la lapte, brânză, ouă şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri. Totodată miercurea şi vinerea din această săptămână sunt zile aliturgice. Postul Mare sau al Sfintelor Paşti este primul post de durată din anul laic şi începe pe 15 februarie. (Sursa: TRINITAS TV)
La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul. Voia bună era înteţită de dansuri, cântece şi jocuri. Înainte de a intra în post, avea loc „strigarea peste sat” a greşelilor fiecărui membru al comunităţii, apoi oamenii îşi cereau iertare unii altora, astfel încât să nu intre în post supăraţi. Curăţenia severă obligatorie din bucătărie începea din prima zi a postului, astfel că ţăranii îşi schimbau şi vasele în care mâncau, pentru a şterge orice urmă de grăsime animală din hrană.
În perioada dintre Crăciun şi postul mare, toţi oamenii se bucură de sărbători şi de odihnă. Acum este şi vremea nunţilor. Mulţi tineri îşi întemeiază familii în această perioadă. Dar iată că se apropie postul Sfintelor Paşti. Gata! Nimeni nu mai face nunţi şi nu mai petrece, căci în post se curăţă trupul, prin hrană vegetală, dar şi sufletul, prin abţinerea de la vorbe şi fapte rele, dar şi de la distracţii.
Lăsatul secului se mai numeşte Zăpostitul de Paşti şi Duminica Albă, pentru că este ultima zi din Săptămâna Albă. Lăsatul secului la carne are loc cu o săptămână înainte de lăsatul secului la toate
