Calendar popular/sătesc

Sătenii denumeau luna noiembrie brumar (luna brumei) sau vinar (luna vinurilor), pentru că, alături de fenomenul natural al brumei, era vremea când vinul fermenta și se limpezea în butoaiele gospodarilor harnici. Bătrânii îi sfătuiau pe tineri să se preocupe de pomii fructiferi și de vița-de-vie, care trebuiau pregătite pentru iarnă. Dacă vremea permitea, se puteau planta și pomi, se ara ori săpa pământul pentru a fi afânat la primăvară, când se puneau semințele pentru recolta din acel an.

1 noiembrie - Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian; Vrăcevul: Este o zi cu valențe medicale puternice. I se mai spunea și Vrăcevul. În limba slavonă, „vracevati” are înțelesul de a vindeca, de aceea este considerată o zi a vindecării și, desigur, a vindecătorilor, a medicilor. Credința populară punea mare preț pe respectarea acestei zile, pentru ca oamenii să fie feriți de boli sau vindecați.

8 noiembrie - Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil; Arhanghelii; Năpustitul arieților: Este o zi importantă nu doar în calendarul ortodox, ci și în cel popular, fiind prăznuită trei zile, 8-10 noiembrie. Se credea că Sfinții Arhangheli trimiteau vara pe lumea cealaltă și începeau să aducă, gradual, răcirea vremii și gerul. Sătenii duceau la biserică ofrande alimentare, numite popular Moșii de Arhangheli; se aprindeau lumânări la biserică pentru morți și vii. În zona Ardealului, se făcea o turtă de făină, numită și „turta arieților”, care se arunca între oi. Arieții erau berbecii ținuți separați de oi. În această zi, era interzis lucrul pentru că atrăgea pedeapsa severă a unei morți după o lungă agonie. Se mai sărbătorea și așa-zisa „vară a Arhanghelilor”, atunci când erau temperaturi ridicate.

11 noiembrie - Sfântul Mina; Sărbătoarea tâlharilor: Sfântul Mina este considerat cel care scoate la iveală adevărul și, într-un final, contribuie la prinderea hoților și întoarcerea bunurilor furate și recuperarea pagubei. Fetele care aprindeau lumânări în această zi puteau întoarce inimile viitorilor lor soți, care încă întârziau să vină la ele.

13 noiembrie - Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur; Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului: Tradiția populară interzicea lucrul în zilele de 12 și 13, pentru ca turmele de oi și de vite să fie apărate de năvala animalelor sălbatice, în special a lupilor. Se credea că omul care lucrează în aceste zile va fi lovit de friguri vreme de un an, iar respectarea zilei de 13 noiembrie îl va face pe omul care o ține să aibă darul de a vorbi frumos și plăcut semenilor și lui Dumnezeu. În trecut, familiile sărbătoreau cu mese îmbelșugate Lăsatul secului de Crăciun. Aceste zile mai erau numite și Martinii de toamnă.

14 noiembrie - Sfântul Apostol Filip; Ziua Lupului: Începe torsul pentru cămăși, iar gura sobei se lipește, pentru că sătenii credeau că tot așa se va lipi și gura lupilor și aceștia nu le vor mai ataca animalele domestice. Se evita rostirea cuvântului lup, în această zi, pentru că altfel lupii vor veni imediat la oi.

15 noiembrie - Postul Crăciunului: Sătenii țineau cu sfințenie acest post pentru a o cinsti pe Maica Domnului. După servirea mesei, toate vasele și oalele se puneau cu gura în jos pentru ca familia să fie ferită de pagube. Se mai spunea că, dacă în Postul Crăciunului vremea era blândă, urma o primăvară ploioasă.

20 noiembrie - Sfântul Grigorie Decapolitul; Ajunul Ovideniei: Sătenii credeau că dacă, în această zi, pe cer sunt stele și e senin, anul următor va fi rău, iar dacă era ninsoare sau ger, anul vea să fie bun. O tradiție populară mai consemna și că acum se puteau observa flăcările albastre ale banilor ori comorilor îngropate în vechime în pământ și că acum se deschide cerul, iar vitele vorbesc.

21 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului; Vovidenia sau Ovidenia: Sătenii considerau că la această dată începe iarna. Ovidenia era o sărbătoare a luminii, care sfărâmă întunericul iernii și pe cel al morții, de aceea se dădea de pomană și se aprindeau lumânări de sufletul celor morți. Sătenii țineau ziua cu sfințenie pentru a fi apărați de boli și a avea gospodărie îmbel­șugată. Ei credeau și că, dacă acum vremea este frumoasă, vara următoare va fi caldă și secetoasă, iar dacă va ninge, iarna va fi grea.

26 noiembrie - Sfântul Stelian: Se sărbătorea ziua acestui sfânt pentru ca familiile să fie dăruite cu copii, să se bucure de ei și să crească sănătoși. 

30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României: Celebrat ca ocrotitor al țării, în această zi nu se lucrează. Tradiția populară considera că încălcarea acestei sărbători aduce o boală care durează fix un an. Sătenii respectau sărbătoarea sfântului și pentru ca să le meargă bine iarna. Tot acum lupii coboară de la munte, iar gospodinele fierbeau grâu și îl împărțeau pentru ca recolta anului viitor să fie bogată.