Potrivit rânduielii bisericeşti, înainte de începerea Postului Mare, parcurgem o săptămână pregătitoare, de trecere, numită în popor Săptămâna brânzei. Începând de astăzi, în această săptămână nu se mai consumă carne şi se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri.
Rânduiala liturgică a acestei perioade primeşte unele conotaţii specifice Postului Mare. La Utrenie apare cântarea „Aliluia”, cu metanii, în loc de „Dumnezeu este Domnul”, precum şi binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și stăpânul vieții mele”, la Pavecerniţă și alte slujbe.
De asemenea, zilele de miercuri și vineri ale acestei săptămâni sunt aliturgice, sintagmă care arată că nu se săvârșește nici una din cele trei Sfinte Liturghii ale cultului ortodox. În aceste zile nici nu se împărtășește nimeni cu Sfintele Taine, cu excepția celor aflați în primejdie de moarte.
Spre finalul săptămânii, sâmbătă, Biserica a rânduit proslăvirea tuturor bărbaţilor şi femeilor care s-au nevoit prin viață ascetică, post și rugăciune. Această sâmbătă este numită a Sfinţilor Cuvioşi.
Textele scripturistice şi alcătuirile liturgice din această perioadă sunt pentru noi izvoare de lumină, iar sfinţii sunt învăţători ai noştri pe calea mântuirii. La şcoala pocăinţei şi sfinţeniei lor ne cheamă această perioadă.
