Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Patristica Grija față de copii

Grija față de copii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 27 Aprilie 2026

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 690

„Pentru creșterea copiilor (Episcopul Chesarie Păunescu) învăța pe credincioși:

– De la Pruncul Iisus să ne întoarcem la pruncii noștri. Ei sunt speranța noastră, sunt binecuvântarea lui Dumnezeu pentru întărirea familiei și a viitorului lumii. Hristos locuiește în fiecare copil și ne cere să avem grijă de el. De aceea, ca familia sfântă, ca păstorii, ca magii și ca cei care i-au fost Lui de sprijin, să purtăm grijă de copiii noștri. Ei au nevoie de dragostea noastră, a părinților, de munca și de jertfa noastră, spre a-i pregăti pentru viață, ca să fie buni creștini și folositori societății, iar noi să le servim drept exemplu de trăire.”

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 748-749

„Ca duhovnic la Mănăstirea Văratec am cunoscut călugărițe cu înaltă trăire duhovnicească. Unele posteau toată viața, mâncând o dată pe zi, seara, după ce terminau Psaltirea de citit. Altele țineau desăvârșită tăcere cu rugăciunea inimii, cum erau maicile Epraxia Mălău și Lavrentia Beu, sora ei de chilie, care mâncau numai legume, seara, și privegheau noaptea în rugăciuni și metanii. Altele erau vestite mame duhovnicești, cu multe ucenice, pe care le creșteau cu răbdare, în smerenie și iubire de Dumnezeu. Dintre acestea amintesc pe maicile Glicheria Chirilă și Agafia Gălbează.
Altele practicau rugăciunea inimii și erau nelipsite de la biserică ziua și noaptea. Altele sfătuiau mult pe mireni, împărțeau cărți sfinte prin sate, formau ucenice bune, învățau pe cele tinere muzica psaltică, coseau veșminte preoțești și făceau broderii renumite pentru sfintele biserici. Toate se osteneau să devină mirese ale lui Hristos și împlineau poruncile Domnului după râvnă și putere, cu binecuvântarea duhovnicului lor (...) Am constatat că toate aceste fiice ale Ierusalimului veneau din familii sănătoase de la țară, cu părinți foarte credincioși. Sentimentul religios sădit în inimile lor de părinți acasă a crescut și a dat roade însutit prin venirea lor la mănăstire.”

(Cuvinte ale sfinților români, pr. Narcis Stupcanu)