Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sf. Mc. Agatonic şi cei împreună cu el

Sf. Mc. Agatonic şi cei împreună cu el

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 22 August 2026

Sfântul Mucenic Agatonic şi cei împreună cu el „au pătimit pe vremea împăratului Maximian (286‑305) şi a dregătorului împărătesc Evtolmie, care a fost trimis în Nicomidia cu porunca de a prinde şi ucide pe toţi cei care s‑ar dovedi că se închină lui Hristos. Evtolmie a găsit în Nicomidia atât de mulţi credincioşi ai Domnului Hristos, încât s‑a înspăimântat. Se afla, pe atunci, în cetatea Nicomidiei, un ucenic al lui Hristos, Agatonic, care întorcea pe mulţi de la păgânătatea idolească. Până şi cârmuitorul împărătesc al acestor ţinuturi avea lângă el, ca duhovnic al său, pe Agatonic, şi se închina cu multă evlavie lui Hristos. Multă vreme s‑a frământat dregătorul Evtolmie, văzând că însuşi cârmuitorul cetăţii se afla printre creştini, dar, în cele din urmă, s‑a hotărât să‑l prindă atât pe cârmuitor, cât şi pe duhovnicul său, Agatonic, şi de asemenea şi pe alţi creştini, printre care se aflau Teoprepie, Achindin, Zinon şi Severian. După ce au fost aruncaţi cu toţii în temniţă, mergând, apoi, în ţinuturile Pontului pentru prigonirea creştinilor, Evtolmie a ajuns cu corabia la locul care se numea Carpin. Acolo, i‑a găsit pe Zotic şi pe ucenicii lui, care Îl mărturiseau pe Hristos, şi i‑a osândit pe ucenici la moarte pe cruce, iar pe Zotic, luându‑l cu sine, s‑a întors în Nicomidia, unde l‑a legat alături de Agatonic şi de ceilalţi creştini, Teoprepie, Achindin, Zinon şi Severian, şi i‑a dus în Tracia, unde urma să ajungă împăratul ca să‑i judece. După oarecare timp, au fost scoşi din temniţă, au fost bătuţi cumplit şi au pornit, apoi, la drum. Însă calea fiind lungă şi grea, creştinii care aveau răni şi erau slăbiţi de suferinţă şi‑au dat duhul pe drum. Astfel s‑au săvârşit Sfinţii Zotic, Teoprepie, Achindin, Zinon şi Severian, care L‑au mărturisit pe Hristos cu îndrăzneală. Ajungând cu mare greutate în Silivria, unde se afla împăratul, şi văzând că nici un chin nu‑i poate îndupleca pe creştini să se lepede de Hristos, acesta a poruncit să li se taie capetele Sfântului Agatonic şi celor care erau împreună cu el. Astfel s‑au învrednicit Sfinţii a primi cununa muceniciei de la Hristos, Domnul nostru” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XII, luna august).